Eveniment

Nici n-a venit bine PSD la guvernare, că se inventează o nouă taxă: E foame de bani. Noua alianţă evaluează impunerea unei taxe suplimentare de 1% pentru marile companii care să îi aducă 1,2 mld. euro. Cât ar trebui să plătească în plus Dacia, Petrom, Lidl etc.

Peste 300 de companii cu afaceri de peste 100 de milioane de euro ar putea alimenta bugetul statului cu 1,2 miliarde de euro în 2022 l UDMR şi PSD, partide aflate la guvernare alături de PNL, vor să impună o taxă de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii.

Cu PSD la guvernare, o taxă de solidaritate de 1% din cifra de afaceri a companiilor cu afa­ceri de peste 100 mil. euro ar pu­tea aduce înca­sări supli­men­tare de 1,2 mld. euro la bugetul de stat, potrivit calculelor făcute de ZF.

În 2020, 335 de companii aveau rulaje mai mari de 100 mil. euro, iar cifra de afaceri cumulată a aces­tora este de 120 mld. euro. UDMR şi PSD, partide aflate la guvernare alături de PNL, susţin impunerea acestei taxe de soli­da­ritate, însă PNL nu vrea intro­du­cerea de taxe noi.

Noua taxă vine să compenseze nedecla­ra­rea profitului de către marile companii şi ar reprezenta o treime din totalul impo­zi­tului pe profit actual încasat la buget.

„Orice măsură de acest gen trebuie cân­tă­rită bine, deoarece riscă să facă mai mult rău decât bine în termeni de percepţie din par­tea investitorilor. Nu cred că suma obţi­nu­tă ar face vreo diferenţă. Când ai un gap atât de mare la colectarea TVA, de 35%, poa­te că ar fi bine să te gândeşti întâi cum să creşti colectarea în loc să introduci taxe noi, e o abordare nepotrivită“, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

Faţă de taxa propusă de fostul lider al PSD Liviu Dragnea, care propunea 1% pe cifra de afaceri în loc de impozitul pe profit, noua propunere este şi mai drastică, pentru că este suplimentară pe lângă impozitul pe profit.

Taxa de solidaritate va acţiona ca o frâ­nă pentru investiţii şi va genera automat o re­gân­dire a modului de operare pe piaţa din Româ­nia astfel încât impactul estimat de legiu­itor nu va fi cel aşteptat, spun consultanţii.

„Cele aproximativ 335 de companii afectate vor plăti pe lângă impozitul pe profit de 16% un impozit suplimentar de 1% din cifra de afaceri care în mod normal ajunge până la echivalentul unei cote suplimentare de impozit pe profit de încă aproximativ 16%, dublând astfel cota efectivă de impunere din prezent (plecând de la ipoteza că rata medie de profitabilitate raportată la cifra de afaceri este de 6,25%)“, a explicat Ramona Jurubiţă, country managing partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG România.

Economistul Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale pe probleme de politică monetară a spus, într-o postare pe Facebook, că, dacă se va introduce această taxă, acţionarii companiilor afectate îşi vor împărţi businessul în două sau mai multe companii.

„În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia naţională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcţioneze“, a spus Lucian Croitoru.

Automobile Dacia (Franţa), OMV Petrom (Austria) şi Lidl Discount (Germania) sunt cele mai mari trei companii după cifra de afaceri din 2020. Dacă se aplică taxa de solidaritate, iar cifra de afaceri a acestor companii ar fi similară cu cea de anul trecut, Automobile Dacia ar trebui să plătească suplimentar în 2022 la buget suma de 38 de milioane de euro, Petrom – 30 de milioane de euro, iar Lidl - 26 de milioane de euro.

În 2020, bugetul de stat a încasat impozit pe profit de la toate companiile 3,3 miliarde de euro (echivalentul a 1,5% din PIB). Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România este însă de 342 de miliarde de euro, de unde rezultă că statul a încasat, din impozitul pe profit, sub 1% din vânzările generate de toate companiile din România.

De altfel, această idee a fost subliniată şi într-un interviu acordat ZF în 2018, când Ionuţ Mişa, la acea vreme preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), sublinia că marii contribuabili (4.500 de companii în 2018) au o pondere de 70% din cifra de afaceri totală pe economie, dar numai de 43% în taxele şi contribuţiile plătite la buget, povara fiscală fiind practic mult mai mare pe întreprinderile mici şi mijlocii.

„Taxa de solidaritate nu a dat rezultate pe nicăieri în lume, indiferent că s-a numit de solidaritate sau de avere, pentru că a existat mereu o reacţie imediată a capitalului, profitul se externalizează imediat prin optimizare fiscală/ preţuri de transfer. Introducerea acestei taxe ar putea crea o reţinere în rândul investitorilor străini care ar vrea să vină în România, iar momentul nu e bine ales, e târziu pentru bugetele firmelor, iar OECD deja vine cu reglementări în acest sens. Pe de altă parte, trebuie să ne gândim că în această criză complexă – economică, pandemică, energetică – marele capital ar trebui să aibă totuşi o notă de solidaritate în economia în care activează, mai ales că în energie, comerţ online sau în curierat s-au făcut profituri mari în această perioadă“, a spus Mircea Coşea, profesor de economie. El a mai precizat că o taxă de solidaritate poate că ar prinde bine economiei româneşti, dar că aceasta ar trebui negociată cu mediul de business, aşa cum au făcut guvernele din Marea Britanie şi din Italia, care au solicitat sprijinul mediului de afaceri pentru investiţii în zona medicală sau culturală.

„De-a lungul timpului, taxa de solidaritate a fost introdusă în câteva ţări în Uniunea Europeană. În majoritatea cazurilor scopul ei era legat de finanţarea unor programe sociale sau dezvoltarea unor regiuni afectate negativ din punct de vedere economic, dar metoda de calcul şi subiectul impunerii diferă de la caz la caz.  Taxele de solidaritate din Germania care au avut drept scop acoperirea cheltuielilor legate de reunificarea Germaniei au fost radical modificate. Alte ţări, precum Franţa, au introdus taxa de solidaritate pentru persoanele fizice, ea fiind abrogată şi înlocuită cu o supraimpozitare a proprietăţilor“, a mai spus Ramona Jurubiţă de la KPMG. Ea a mai precizat că aceste referinţe la taxe de solidaritate introduse în alte jurisdicţii nu trebuie interpretate fără a analiza întregul context economic şi fiscal. 

„Şi acesta este motivul pentru care prin dialog şi analize de impact vom reuşi să nu mai repetăm greşelile din trecutul nostru recent. Şi dacă facem un salt mai mare în timp, să ne reamintim şi de parabola ferestrei sparte a lui Frederic Bastiat, economistul politic din secolul XIX, care ne atrage atenţia să nu pierdem din vedere efectele măsurilor economice pe termen lung grăbindu-ne să ne uităm doar la ce se vede pe termen scurt“, a mai spus Ramona Jurubiţă.

Consolidarea fiscală pe care România trebuie să o aibă în următorii 3 ani nu va putea fi făcută fără reformele asumate în PNRR şi fără atragerea şi încurajarea investiţiilor, a mai spus ea.

„Dacă vrem să încurajăm investiţiile şi să dezvoltăm antreprenoriatul dincolo de standardele de rezilienţă, atunci într-o lume pandemică impredictibilă trebuie să răspundem prin predictibilitatea cadrului legal fiscal. Nu mărirea taxelor este soluţia pentru consolidarea fiscală, ci eliminarea excepţiilor care denaturează bazele de impozitare, creşterea colectării prin informatizarea şi transformarea digitală a interacţiunii dintre contribuabil şi stat precum şi susţinerea unei mentalităţi a  performanţei în sectorul public“, a mai spus Ramona Jurubiţă.

Şi AmCham România (Camera de Comerţ Americană în România) a solicitat ieri Guvernului să renunţe la intenţia de a introduce o taxă de solidaritate.

„Comunitatea de afaceri nu contestă nevoia de finanţare de la bugetul de stat pentru sisteme critice sau categorii vulnerabile, ci maniera aleasă de adopta de pe o zi pe alta măsuri fiscale nefundamentate, contrar bunelor practici de a integra orice astfel de măsuri într-o strategie pe termen mediu şi lung  care să urmărească întotdeauna beneficiul economiei în ansamblu“, au transmis reprezentanţii AmCham.

Momentan, nu există prea multe detalii privind proiectul UDMR-PSD privind taxa de solidaritate şi dacă aceasta se va aplica şi la bănci sau la companiile de asigurări şi fondurile private de pensii. Contactaţi de ZF, Marcel Ciolacu, liderul PSD şi Kelemen Hunor, liderul UDMR, nu au răspuns pentru a oferi informaţii suplimentare. Florin Cîţu, preşedintele PNL şi fost premier, a declarat ieri că nu este de acord cu introducerea acestei taxe de solidaritate.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.