Eveniment

Nepăsarea şi trufia clasei politice îngenunchează România. O clasă politică trufaşă şi lacomă a pus la pământ o ţară de 20 de milioane de oameni. Guvernul Cioloş, respins. Criza se amplifică

Guvernul propus al lui Dacian Cioloş a fost respins ieri de Parlament şi, astfel, criza şi aşa profundă se amplifică. Ţara a fost lăsată baltă de politicienii care se luptă pentru putere, iar preşedintele Klaus Iohannis, care şi-a pariat întreaga credibilitate pe premierul demis Florin Cîţu, nu caută o soluţie de compromis şi nu mediază aşa cum îi cere Constituţia.

În aceeaşi vreme, pandemia de COVID-19 face ravagii – aproape 19.000 de îmbol­năviri şi peste 500 de decedaţi marţi; peste 17.000 de noi cazuri şi peste 400 de decedaţi ieri. Deşi situaţia este mai mult decât gravă, de multă vreme, preşedintele Iohannis i-a chemat abia aseară la Cotroceni pe respon­sa­bilii din sănătate pentru a discuta măsurile de stopare a crizei sanitare.

„Am senzaţia că s-a pierdut controlul. În loc să se gândească la binele cetăţenilor, să se preocupe de economie, ei se preocupă de propriile lor probleme. Aşa ceva nu se poate comenta. Ca om de afaceri, mă gândesc la avansul, pentru acest an, de peste 3 miliarde de euro, din PNRR şi îmi este teamă că banii nu vor fi cheltuiţi acolo unde trebuie, ci, dacă vor fi alegeri, se vor duce în campania elec­to­rală sau cine ştie unde“, comentează Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oame­nilor de Afaceri din România (AOAR).

Dacian Cioloş  nu a avut decât 88 de voturi din cele 234 necesare pentru a-şi trece guvernul.

Preşedintele Klaus Iohannis a chemat astăzi partidele la consultări şi, după acestea, va trebui să facă o altă nominalizare pentru poziţia de premier. Acum el poate să-l pro­pună din nou pe Florin Cîţu, dar acesta s-ar lovi de aceeaşi majoritate ostilă care l-a demis. Dacă şi a doua propunere de guvern este respinsă de Parlament, se vor organiza alegeri anticipate, iar România va plonja într-o incertitudine cum nu a mai cunoscut de la mineriade încoace pentru că şi so­cietatea, şi economia vor fi aruncate pradă dezmăţului electoral.

„Economic, criza politică ne afectează foarte mult. Pentru că vedeţi ce au spus agenţiile de rating financiar: ne aşteptăm să aveţi consolidare fiscală şi mizăm că sunteţi capabili să luaţi banii alocaţi prin PNRR. Dar obligaţia de consolidare fiscală şi ab­sorbţia banilor din PNRR nu pot fi rea­lizate decât de un guvern plin. Chiar şi banii din PNRR care trebuia să vină anul acesta s-ar putea să nu mai vină pentru că încă mai sunt de pus la punct unele măsuri adminis­trative. Iar banii sunt esenţiali pentru a finanţa creşterea economică şi pen­tru a echilibra deficitul de cont curent care este foarte mare (10 mld. euro în primele opt luni din an – n. red.)“, explică economistul Laurian Lungu.

Deci situaţia nu este roză: alături de de­fi­citul de cont curent foarte mare şi datoria pu­blică creşte galopant, spre 50% din PIB. În privinţa deficitului bugetar, el a fost fixat la începutul anului la 7% din PIB, dar pe o estimare de creştere economică de 4%.

Acum ea este de 7%, însă ţinta de deficit bugetar nu s-a dus în jos. Ar fi trebuit ca deficitul să fie dus spre 6% din PIB, nu să fie menţinut, pentru că Finanţele au avut mai mulţi bani din creşterea economică. Asta pentru a doza efortul pentru 2022 şi 2023 pentru că în 2024 România trebuie să ajungă cu deficitul la sub 3% din PIB, cum s-a angajat guvernul în faţa Comisiei Europene, după iniţierea procedurii de deficit excesiv. Ce înseamnă presiunea pe următorii doi ani: păi ne putem, de pildă, trezi cu majorări de taxe, arată Lungu: „Am pierdut mult din punctul de vedere fiscal pentru că se putea face mai mult, deficitul putea fi ţinut mai bine în frâu, iar acum presiunea se mută pe 2022“.

Soluţia care presupune costul cel mai mic şi pentru politic şi pentru economic este refacerea coaliţiei cu admiterea pretenţiei USR (plecarea lui Florin Cîţu – n. red.), arată Lungu.

În faţa luptelor politice feroce, AOAR propune partidelor un pact politic doar pentru PNRR, arată Florin Pogonaru. PNRR ar urma să fie adoptat în Parlament ca lege, astfel încât banii să nu fie cheltuiţi la voia întâmplării. După  adoptarea legii PNRR, trebuie iniţiat un dialog cu mediul de afaceri şi stabilit spre ce proiecte merg banii din avansul pentru acest an. De pildă, propune Pogonaru, din ei se pot finanţa subvenţia anunţată la energie sau subvenţiile la împrumururile pe care companiile le iau ca să acopere costurile în creştere al preţului energiei. Alături de preţul în creştere a energiei, costul în creştere al preţurilor materiilor prime riscă să ducă multe companii româneşti în faliment, pentru că ele nu au puterea de negociere a marilor corporaţii, arată preşedintele AOAR. Criza politică va mai continua cel puţin două săptămâni, în cazul fericit în care viitorul guvern va fi validat.

Florin Cîţu, care a ajuns preşedinte al PNL cu sprijinul lui Iohannis, spune că va negocia cu toate partidele, mai puţin cu AUR, constituirea unei majorităţi în jurul PNL. Deci va negocia şi cu PSD, lucru ce-l negase cu înverşunare până acum. PNL a anunţat că propunerea lor la Cotroceni va fi tot Florin Cîţu, dar o astfel de propunere este foarte riscantă pentru că de ce ai demis guvernul? - doar ca să provoci o criză şi să te întorci de unde ai plecat? Şi, apoi, dacă se ajunge la anticipate PNL pierde pe mâna lui, pentru că şi criza politică şi cea sanitară au împins partidul în prăpastie, în privinţa intenţiilor de vot. De ce să rişti atunci şi să vii cu o soluţie care s-a dovedit falimentară?

Situaţia a fost rezumată de Dacian Cioloş: „Cîţu e nonsoluţie, a picat deja în Parlament. Suntem în situaţia asta pentru că Florin Cîţu a adunat o majoritate puternică în Parlament care a trimis guvernul condus de el acasă. Cum pot să spui că asta e soluţia?".

Decizia este însă a preşedintelui care l-a susţinut făţiş pe Cîţu pentru preluarea şefiei PNL şi nu a comentat declaraţiile premierului demis, anume că are intenţia de a fi reînvestit.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, al cărui partid este iniţiatorul moţiunii care a condus la căderea guvernului, a cerut ca toţi şefii de partide parlamentare „să se întâlnească imediat şi să găsească o soluţie pentru a scoate România din criză“.

După ce preşedintele va propune un premier, acesta va avea la dispoziţie 10 zile pentru a-şi alege echipa şi pentru a scrie un program de guvernare. Apoi va veni cu echipa şi cu programul în Parlament unde va primi sau nu votul de învestitură.

Au trecut deja 50 de zile de când România a intrat într-o criză politică profundă când nimeni nu se aştepta.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.