Eveniment

Misterul redevenţei: ANRM calculează barilul de petrol la un preţ cu 20% mai mic decât cel al pieţei, iar gazul la un preţ cu 12% mai mic

Statul a încasat în primul trimestru al anului redevenţe în valoare de 343 de milioane de lei (76 de milioane de euro) în baza Legii petrolului 238/2004 şi 33 de milioane de lei (7,3 milioane de euro) din Legea minelor 85/2003. Aceste redevenţe sunt însă calculate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) la un preţ de referinţă, care pentru iulie, de exemplu, este cu 20% mai mic faţă de cotaţia internaţională în cazul petrolului, iar la gaze cu 12% faţă de nivelul agreat prin calendarul de liberalizare.

„Preţurile de referinţă la ţiţei se stabilesc lunar pentru cele 14 tipuri (sortimente calitative) de ţiţei brut extras în România, de către titularii acordurilor petroliere. Spre exemplificare, pentru luna iulie 2014 preţul mediu de referinţă pentru cele 14 sortimente calitative de ţiţei este de 2.045 lei/tonă“, spun reprezentanţii ANRM. 

O tonă de petrol conţine 7,3 barili, ceea ce în­seamnă că preţul de referinţă luat în calcul de ANRM, pe baril pentru luna iulie este de 85,6 dolari. Potrivit informaţiilor disponibile însă, media de tranzacţionare a petrolului pentru luna iulie a fost de circa 107,2 dolari pe baril, ceea ce înseamnă că statul calculează redevenţele pornind de la un preţ de referinţă cu 20% mai mic faţă de cotaţiile internaţionale.

ANRM spune că redevenţele se plătesc trimestrial şi că ele reprezintă o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase pe baza preţurilor de referinţă. Această cotă variază între 3,5 şi 13,5% din valoarea producţiei. ANRM stabileşte lunar preţurile de referinţă pentru sortimentele de ţiţei produse de zăcămintele aflate în exploatare, cât şi pentru gazele naturale extrase.

Tot ANRM mai precizează că dacă titularul valorifică gazul şi/sau ţiţeiul extrase din România la preţuri mai mari decât preţul de referinţă, la calculul redevenţei petroliere se ia în considerare preţul de valorificare. În cazul în care producătorul îşi valorifică producţia la un preţ mai mic decât preţul de referinţă, atunci în calculul redevenţei se ia în considerare preţul de referinţă.

Cel mai mare producător de petrol din România este Petrom, companie controlată de grupul petrolier austriac OMV.

„Nivelul preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România este stabilit prin Ordinul ANRM nr. 21/2008, care are în vedere adresa nr. 404947 din 2008 conţinând evaluarea sumei fixe unitare pentru acoperirea costului de achiziţie al gazelor naturale aferente lunilor februarie şi martie ale anului 2008, realizată de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei. Astfel, pentru gaze naturale, plătitorii înregistraţi de redevenţe petroliere au achitat redevenţă raportată la un preţ ce a ajuns până la valoarea de 834 lei/1.000 de metri cubi“, mai spun reprezentanţii ANRM.

Preţul stabilit pentru producţia internă de gaze naturale prin calendarul de liberalizare era la 1 iulie de 89,4 lei pe MWh. În medie, un metru cub este echivalentul a 10,6 kWh, ceea ce înseamnă că preţul de referinţă luat în calcul de ANRM este de 78,67 lei pe MWh, cu 12% mai mic faţă de preţul din calendar.Cei mai mari producători de gaze din România sunt Petrom şi Romgaz, fiecare având ponderi aproximativ egale în totalul producţiei interne.

Discuţia despre regimul de redevenţe a ajuns în atenţia publicului mai vizibil anul acesta în contextul în care la privatizarea Petrom din 2004 statul s-a obligat prin legea de aprobare a contractului de privatizare să menţină neschimbate timp de zece ani redevenţele plătite de companie. Anul acesta, statul ar trebui să stabilească un nou regim de redevenţe.

WikiZF: Profilul companiei Petrom

Potrivit datelor disponibile pe site-ul ANRM, în acest moment sunt semnate 55 de acorduri petroliere, cei mai mari posesori de acorduri fiind Petrom şi Romgaz. În baza acestor acorduri, în total companiile au 452 de perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, majoritatea aprobate prin hotărâri de guvern din 2004.

Redevenţele încasate de statul român pentru producţia de petrol şi gaze au ajuns anul trecut la 1,036 miliarde de lei (234,4 mil. euro), în scădere cu 13% comparativ cu 2012, circa 99% din această sumă fiind plătită de Petrom, companie care asigură aproape în totalitate producţia de petrol a României şi jumătate din producţia de gaze, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale, potrivit datelor transmise de ANRM.

WikiZF: Profilul companiei Romgaz

Noi acorduri petroliere ar putea fi semnate în curând în contextul în care ANRM spune că va organiza anul acesta un nou concurs public de ofertă pentru concesionarea unui număr estimativ de 36 de perimetre petroliere de explorare, dezvoltare si exploatare, atât on-shore, cât şi bazinul Marii Negre.

„Precizăm faptul că ne aflăm încă în proces de pregătire a documentaţiei pentru Runda a XI-a“, au mai spus reprezentanţii ANRM.

UPDATE 29.07.2014

În urma materialului publicat de ZF, pe data de 28.07.2014, pe baza datelor furnizate de ANRM, instituţia a trimis următoarea precizare:

"În legatură cu cele două răspunsuri transmise către dvs în data de 24.07. 2014, referitoare la modalitatea de calcul a redevenţelor pentru ţiţei şi gaze, vă comunicăm faptul că în materialele transmise de noi s-a strecurat o eroare materială. Este vorba despre preţul mediu de referinţă pentru cele 14 de sortimente calitative de ţiţei care nu este de 2.045 lei/tonă, ci de 2.450 lei/tonă", au precizat reprezentanţii ANRM.

În acest condiţii, preţul mediu de referinţă pe barilul de petrol, ţinând cont de faptul că o tonă are circa 7,3 barili, este de 102,6 dolari. Potrivit informaţiilor disponibile însă, media de tranzacţionare a petrolului pentru luna iulie a fost de circa 107,2 dolari pe baril, ceea ce înseamnă că statul calculează redevenţele pornind de la un preţ de referinţă cu 4% mai mic faţă de cotaţiile internaţionale.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.