Programele de casare au avut în ultimul an un succes răsunător.Drept urmare, mulţi oameni de afaceri au început să profite deoportunităţile businessului de colectare a deşeurilor.
"Dacă eram băiat deştept, anul trecut îmi făceam un remat. E oafacere profitabilă", a spus Laszlo Borbely, ministrul mediului şial pădurilor din România în cadrul evenimentului "Impactul de mediucostă. Cine plăteşte pentru deşeuri?", organizat de BUSINESSMagazin în colaborare cu Eco-Rom şi Alianţa pentru ColectareaSelectivă. Potrivit ministrului, problema colectării selective adeşeurilor este una cu mize mari, care depăşesc limiteleresponsabilităţii civice, şi tocmai de aceea faptul că în Româniaoraşele mari în care colectarea selectivă nu este practicatăreprezintă un semnal de alarmă.
"Sunt lucruri elementare care trebuie schimbate. Managementuldeşeurilor este un business bun, dar trebuie ca fiecare verigㆠsăpună umărul la treabă. Cea mai mare responsabilitate o auautoritatea publică şi producătorii, care trebuie să demonstreze căîşi fac treaba", a mai declarat Borbely.
Pe de altă parte, Shachar Shaine, preşedintele ConsiliuluiInvestitorilor Străini în România, este de părere căresponsabilitatea în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor artrebui să o aibă fiecare fabrică şi fiecare întreprinzător înparte, aceştia având rolul şi de a se implica în educareapopulaţiei. "Nu ar trebui să invocăm pretextul costurilor atuncicând vine vorba de colectare selectivă, iar asta este valabil atâtpentru indivizi, cât şi pentru companii".
Cu toate acestea, îndeplinirea normativelor europene în materiede colectare a deşeurilor este dependentă de o implementare lanivel naţional a acestor practici. "Dacă vreţi un sistem europeande colectare a deşeurilor, trebuie să fie colecţie în toată ţara,iar ascultarea legilor este cel mai important lucru pe care româniiar trebui să-l facă în prezent", consideră Henri Meiresonne,preşedinte în cadrul Packaging Recovery Organisation Europe. Înprezent, aproximativ 30% dintre români colectează selectiv, spredeosebire de alte ţări europene, unde rata de colectare este multmai mare. Ca să ajungă la nivelul Belgiei, unde 90% din populaţiecolectează deşeurile selectiv, adaugă Meiresonne, României îi maitrebuie zece ani. "Mie mi s-ar părea o performanţă uriaşă ca pestenouă ani 90% dintre români să colecteze selectiv", a precizatNicolae Palfi, vicepreşedintele Romaqua Group.
În ceea ce priveşte cantitatea totală de deşeuri colectate, înRomânia, anul trecut, s-au adunat 1,2 tone, din care s-au reciclataproximativ 45%, potrivit Eco-Rom, organizaţie de colectareselectivă şi reciclare a deşeurilor.
Până în 2013, România trebuie să îndeplinească ţintele impuse deUE pentru deşeurile de ambalaje. Acestea presupun că din totaluldeşeurilor produse, nivelul optim al colectărilor pentru produseleplatice ar trebui să fie de 22,5%, la metal 50%, 60% pentru sticlăşi 60% pentru deşeurile din hârtie şi carton.
"Efortul industriei de colectare a deşeurilor a început în anul2000 când s-a pus problema aderării la UE", a declarat MugurelRădulescu, preşedinte în cadrul Eco-Rom Ambalaje, precizând căEco-Rom este prima organizaţie din România care are la bază aceastăactivitate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
