Proiectul România Educată primeşte 1,13 mld. euro dintre cele 3,6 mld. euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, iar peste 30% din resursele integrate la nivelul reformei România Educată vizează digitalizarea, afirmă ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu.
„Dacă intervenim pe palierul PNRR, încă suntem în negocieri cu Comisia Europeană, chiar dacă am depus PNRR-ul, avem 1,13 miliarde de euro sub tutela România Educată, din totalul de 3,6 miliarde de euro. Deci peste 30% din resursele integrate la nivelul reformei România Educată vizează digitalizarea pe mai multe paliere. În primul rând, este vorba de formarea resurselor umane, respectiv 100.000 de cadre didactice care vor avea o formare reală, cadrele didactice să aibă competenţe reale. Apoi vor fi 1.175 de smart lab-uri, o medie de 25 de laboratoare inteligente pe judeţ, componenta digitală fiind estimată la 20% din dotarea unui laborator”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul dezbaterii online Reforma digitală a Educaţiei, organizată de Edupedu.ro, UiPath Foundation şi Brio.ro.
Mai mult, din banii din PNRR pentru digitalizare Ministerul Educaţiei vrea să construiască 1.000 de ateliere cu simulatoare pentru învăţământul profesional şi tehnic.
„Sunt 1.000 de laboratoare informatice, pe care dorim să le realizăm în şcoli cu risc crescut de abandon. Toate înseamnă 1,13 mld. euro. E o provocare pentru a reuşi integrarea eficientă a acestor resurse. Cele aproape 1.000 de laboratoare informatice vor fi realizate în şcolile cu vulnerabilitate crescută la abandon şcolar, este o măsură de combatere a abandonului şcolar. Amintesc că OECD a spus că România îşi va atinge ţintele când va creşte nivelul de educaţie al tuturor”, a adăugat ministrul Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu a mai spus că PNRR este o oportunitate fără precedent, una care vine cu fonduri mai mari decât a avut ministerul pe care îl conduce de la integrarea în Uniunea Europeană.
„În PNRR trebuie să pornim în egală măsură cu formarea resurselor umane şi cu infrastructura, având în vedere timpul scurt. Ne trebuie cadrul legal şi resurse umane – respectiv formatori de formatori. Este nevoie de şcoli noi, mai ales în mediul urban, care are şcoli suprapopulate. Chiar azi am cerut date de la ISMB şi există nouă şcoli care lucrează în trei schimburi. Fiecare şcoală care va renunţa la a învăţa în trei schimburi va fi un succes”, afirmă ministrul.
Georgi Dimitrov, şeful departamentului pentru Educaţie Digitală din cadrul CE, spune că educaţia digitală nu mai poate fi ignorată, trebuie să facă parte din orice discuţie despre viitorul educaţiei.
”În timpul apogeului pandemiei, 1,6 miliarde de elevi nu au putut învăţa. Şi acum, în UE, multe şcoli funcţionează în mod hibrid, sunt închise sau deschise parţial şi criza a accelerat dezvoltarea educaţiei digitale, care altfel ar fi durat probabil mulţi ani. Anul trecut, am lansat o consultare publică de succes pe tema educaţiei digitale în care am avut mult feedback şi din România. Circa 90% dintre respondenţi au spus că această criză este un punct de unde nu ne mai putem întoarce în ceea ce priveşte folosirea tehnologiei digitale în educaţie. (...)Conform rezultatelor unui sondaj realizat printre profesorii din ţările din UE, 60% dintre profesori au spus că în această criză a fost pentru prima dată când au avut de-a face cu învăţământul online”, a spus el în cadrul aceluiaşi eveniment.
