Liberalul Ovidiu Silaghi (50 de ani) a fost desemnat ieri de PNL în funcţia de ministru al transporturilor, pentru a doua oară în carieră, în locul demisionarului Relu Fenechiu, dar preşedintele Traian Băsescu nu se grăbeşte, el dorind un răgaz până la sfârşitul acestei săptămâni pentru a analiza propunerea, dacă ea îi va fi transmisă de premier, lucru care nu se întâmplase până la închiderea ediţiei.
Potrivit unei decizii din 2008 a Curţii Constituţionale, şeful statului poate refuza, o singură dată şi motivat, propunerea premierului pentru o poziţie de ministru, dar Băsescu nu a uzat în guvernele Ponta 1 şi 2 de această procedură, toţi miniştrii depunând jurământul aproape imediat ce au fost nominalizaţi.
Ieri premierul Victor Ponta a anunţat, după o întâlnire la Cotroceni cu preşedintele, că Traian Băsescu nu a zis nici da, nici nu propunerii legate de prezenţa liberalului Ovidiu Silaghi în guvernul României, spunând doar că se gândeşte până la sfârşitul săptămânii.
Silaghi a mai fost ministru al transporturilor în guvernul Ponta 1, ministru al IMM-urilor în Cabinetul Tăriceanu, deputat, europarlamentar şi preşedinte al Camerei de Comerţ Satu Mare. Este membru PNL din 1990.
Recent Curtea de Apel Oradea i-a dat dreptate, printr-o sentinţă definitivă, în procesul prin care Agenţia Naţională de Integritate cerea să se constate că el nu-şi poate justifica o parte a averii sale. Ministerul Transporturilor are anul acesta un buget de circa 7,3 miliarde de lei (1,6 miliarde de euro), la jumătate faţă de anul trecut, când avea în subordine şi CNADNR, compania de autostrăzi care primeşte cei mai mulţi bani de la bugetul de stat, circa 1,5-2 miliarde de euro anual.
Viitorul ministru al transporturilor va avea ca primă sarcină semnarea contractului de privatizare a CFR Marfă, unde avem desemnat un câştigător – compania GFR controlată de Gruia Stoica, dar procesul nu este finalizat nici la aproape o lună de la desemnarea câştigătorului.
Sub conducerea lui Silaghi şi a fostului ministru PDL Alexandru Nazare, CFR Marfă a avut în 2012 pierderi de 405 mil. lei (91 mil. euro), de patru ori mai mari faţă de anul 2011.
Relu Fenechiu a demisionat săptămâna trecută după ce a fost condamnat în primă instanţă la cinci ani de închisoare cu executare într-o afacere care datează de la începutul anului 2000. Fenechiu a fost lăudat de premier pentru privatizarea CFR Marfă şi pentru deblocarea fondurilor europene pe POS-Transporturi. Doar că procesul privatizării companiei nu este finalizat, iar în privinţa fondurilor UE pe infrastructură, lucrurile merg foarte prost. POS – T a fost deblocat recent, dar acest program trebuie să transmită UE, doar anul acesta, cereri de rambursare de 1,7 mld. euro – tot ce nu este cerut până la această sumă se pierde în cadrul procedurii dezangajării automate de fonduri. Or, POS-T a transmis, până în prezent, cereri de rambursare de sub 200 mil. euro. În mai bine de un an, din mai anul trecut până în prezent, POS-T a luat de la UE doar 11 mil. euro întrucât programul a fost presuspendat în 2012. Astfel că POS-T, programul cel mai bine finanţat dintre programele operaţionale, 4,5 mld. euro, are o rată de absorbţie insignifiantă de 6,2%.
În total, în peste 7 ani de la integrarea în UE, România a luat prin POS-T doar 295 mil. euro şi vorbim de un program care era menit să remedieze una dintre cele mai grave probleme ale României, infrastructura. În aceşti ani, în fruntea Ministerului Transporturilor au fost şase miniştri (unul dintre ei, Radu Berceanu, având două mandate, Silaghi fiind în aceaşi situaţie dacă primeşte mandatul).
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
