Lipsa personalului medical, constrângerile financiare, dar şi pacienţii care vin prea târziu la medic – asta şi pentru că la sate nu mai există asistenţă primară - sunt principalele neajunsuri în sistemul sanitar românesc, spune Mihaela Pârvulescu, directorul medical al Spitalului Colţea din Bucureşti, unitate medicală cu o tradiţie de peste 300 de ani.
„Nu este suficient personal sanitar în general. Nu poţi să-l încarci pe un medic cu 100 de pacienţi pe zi. Până la urmă nu poate să fie atent, nu se poate concentra, nu este un dispecer care dă bonuri de ordine, trebuie să stea de vorbă cu pacientul. Bucureştiul cred că suferă mai puţin de acest handicap“, a spus Mihaela Pârvulescu.
„Reforma“ atât de des invocată în ultimii 25 de ani şi niciodată finalizată este sintetizată de dr. Pârvulescu într-o frază: „Este o lipsă acută de personal. Dar medicii de familie, dacă ar fi cumva motivaţi să rămână într-o comună şi să-şi facă treaba acolo, ar acoperi un teritoriu. Sunt zone întregi din ţară în care nu există niciun fel de asistenţă medicală, ceea ce nu este benefic pentru marea masă a populaţiei şi atunci omul ajunge târziu la medic când uneori nu se mai poate face mare lucru“.
Exodul creierelor a ajuns în România o problemă de supravieţuire a sistemului. În sectorul medical lucrurile sunt, după cum le descriu specialiştii din domeniu, aproape dramatice. Din 2010 până în 2015, circa 14.700 de medici români au solicitat Colegiului Medicilor din România actele necesare pentru a pleca din România, cu o medie generală de circa 2.300 de solicitări pe an. Doar în primele nouă luni ale anului trecut medicii au solicitat peste 1.400 de documente pentru a pleca din România, potrivit reprezentanţilor CMR.
