Eveniment
Marian Şeitan, MBA Româno-Canadian: „Convingeţi-vă şefii să vă ajute cu finanţarea programului de MBA“
Managerii care nu au suficiente resurse financiare pentru a susţine din bugetul propriu costurile unui program de educaţie managerială ar trebui să îşi convingă angajatorul să îi ajute, măcar parţial, în acest demers, este de părere Marian Şeitan, absolvent al programului de MBA Româno-Canadian.
„Aş sfătui managerul care vrea să facă un MBA, dar care nu are suficiente resurse, să se ducă să vorbească deschis şi cu cărţile pe masă cu şeful lui direct sau cu patronul companiei unde lucrează şi să îi ceară, ca firmă, să îi plătească total sau parţial programul – cursurile sunt deductibile pentru firmă şi pot fi uşor poziţionate ca bonus pentru un manager care trage tare pentru firmă şi aplică în firmă ce învaţă la cursuri“, a spus Marian Şeitan, directorul general al grupului Mediapost Hit Mail. El a absolvit cursurile programului de MBA Româno-Canadian în 2004. Şeitan a fondat în 1997 compania de marketing direct Hit Mail, pe care în 2009 a vândut-o către Poşta Franceză, păstrând un contract de management.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
-
Concedierile silenţioase din business: Cel puţin 3.000 de angajaţi din 40 de companii au rămas fără loc de muncă în urma concedierilor colective din primul trimestru din acest an
-
Christian Tour, una dintre cele mai mari agenţii de turism din piaţă, se află în discuţii pentru achiziţia unor jucători. „Ne aflăm în discuţii cu câteva agenţii, sperăm să se concretizeze în următoarea perioadă.“
-
Bursă. 15 din cele 20 de acţiuni din indicele bursier BET sunt pe plus de la începutul acestui an. Sphera şi Aquila s-au apreciat cu câte 30%, triplu faţă de creşterea indicelui
-
Avertisment. Până la jumătate dintre muncitorii din ţări din afara UE ar putea pleca din România în căutarea unor salarii mai bune. Construcţiile, HoReCa şi retailul, cele mai afectate sectoare
-
Cel mai mare oraş smart din Europa, un proiect de 8 miliarde dolari controversat şi în egală măsură fascinant, prinde contur în Grecia după întârzieri de un deceniu
-
ZF Investiţi în România! Sorin Preda, Global Vision: Discutăm un nou parteneriat, post Globalworth, care poate implica vânzarea activelor logistice rămase în portofoliul nostru. Cash-ul va merge într-un nou vehicul investiţional
-
Sorin Pâslaru, ZF: Anul alegerilor. Cine răspunde pentru faptul că avem cea mai mare inflaţie din UE, cea mai rapidă creştere a datoriei externe şi a datoriei publice?
-
Cum a ajuns producătorul de mezeluri Fox din România, deţinut de familia Vulpe, să facă 477 mil. lei cu 950 de angajaţi
-
Iaşi te inspiră!, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Lucian Haraga Jr, Semtop Group, cu afaceri de 330 mil. lei: Ne uităm să achiziţionăm ferme cu potenţial irigabil. Este un moment dificil în piaţă, iar în astfel de momente apar oportunităţi
-
ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi Alpha Bank. Alexandra Bogatu, proprietara platformei de închiriat apartamente în regim hotelier Rezident, a investit 2 mil. euro într-un hotel boutique la malul mării. „Vrem un grad mediu de ocupare de 70% anual“
-
ZF Economia Verde. Raluca Fişer, Green Revolution: Extindem anul acesta proiectul I’Velo şi la Timişoara, unde începem cu 9 staţii şi 320 de biciclete
-
Adrian Vasilescu, BNR: Ce-i leagă pe oameni de banii lor
-
Afaceri de la Zero. Cum au crescut. Jumping House, un centru de activităţi sportive recreative cu trambuline, s-a extins de la Cluj-Napoca la Oradea, iar fondatorii caută malluri pentru a se dezvolta mai departe. „Se vede avantajul centrului comercial“
-
ZF Deschiderea de astăzi la Bursă. Alexandru Angelo, investitor: Văd trei scenarii pentru politica monetară a Rezervei Federale, unul dintre ele spunând că instituţia ar deveni loială politicului şi ar scădea dobânzile indiferent de datele economice
-
Ce spun bancherii şi consultanţii despre perspectivele digitalizării: Sistemul bancar este încă la început în privinţa inteligenţei artificiale, a digitalizării şi, în continuare, este o discrepanţă mare rural-urban