Creditele pentru locuinţe nu vor fi afectate de noul regulament de creditare aflat în lucru la BNR, în ciuda temerilor iscate de varianta iniţială publicată de banca centrală, iar programul guvernamental Prima casă va funcţiona ca şi până acum cu avans de numai 5% la creditele ipotecare în euro, afirmă Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
La finalul conferinţei, asaltat de întrebările presei privind rezultatele negocierilor dintre bănci şi BNR privind forma finală a regulamentului, Gheţea şi-a schimbat brusc discursul şi a înlocuit formula "se conturează clar" cu varianta mult mai prudentă "nu pot să vă spun absolut nimic cu exactitate".
Numeroşii oficiali ai BNR aflaţi în sală când Gheţea făcuse primul set de afirmaţii nu au reacţionat în niciun fel la anunţul bancherului privind "salvarea" creditelor ipotecare în euro de la restricţiile prevăzute în proiectul iniţial, guvernatorul BNR Mugur Isărescu preferând doar să susţină justeţea limitării la 5 ani a maturităţii creditului de consum.
Cert este că în final şeful ARB s-a dezis de orice precizare privind negocierile cu BNR, revenind la refuzul de a intra în detalii menţinut de la publicarea proiectului de către BNR.
"În acest moment nu pot să vă spun absolut nimic cu exactitate. Am avut două runde de discuţii cu BNR. Unul dintre elementele care s-au conturat, dar, repet, că nu se ştie dacă în final Consiliul de Administraţie al BNR va merge pe această idee, ar fi că regulamentul este orientat pentru creditele de consum, nu pentru case şi schimbarea de locuinţe şi aşa mai departe. Până nu vedem în Monitorul Oficial nu putem spune cu certitudine", a spus Gheţea.
BNR a elaborat recent un proiect de regulament care limitează accesul populaţiei la creditele în altă monedă decât leul. Potrivit proiectului de regulament, pentru creditele imobiliare debitorul ar urma să vină cu un avans de cel puţin 15% din valoarea imobilului la finanţările în lei, de 30% pentru creditele în euro şi de 40% în cazul finanţărilor în alte devize străine.
Comunitatea bancară a avut termen până pe 20 septembrie să trimită băncii centrale amendamente la proiectul noului regulament de creditare a persoanelor fizice. Potrivit informaţiilor de pe piaţă, bancherii au strâns o listă de peste 10 pagini cu propuneri de modificare a regulamentului pus pe masă de BNR.
Întrebat de un jurnalist dacă rămâne avansul de 30% la creditele ipotecare în euro, Gheţea a replicat: "S-a discutat de avans de 30%, de 20%, de 15%, de 5% la Prima casă. Nu vreau să intru în detalii, pentru că nu am mandat".
Problema este legată de modalitatea de implementare a acestui regulament, având în vedere că vine într-un moment de "scădere a apetitului pentru credit". "Preocuparea majoră a băncilor şi a clienţilor este cum să facem ca să rămânem totuşi pe un trend de creştere a creditului. Unele modificări propuse de comunitatea bancară acceptate de BNR sau în curs de acceptare au fost realizate tocmai pentru a nu reduce la zero activitatea de creditare", a spus Gheţea.
Referindu-se la limitarea creditului în valută, guvernatorul a afirmat că BNR a anunţat în repetate rânduri că nu vrea ca prin limitarea, prin raţionalizarea creditului în valută să înlocuiască un risc cu alt risc şi nu a optat pentru interzicerea unor împrumuturi. "Poziţia BNR a fost una raţională, nu una extremistă. Nu sunt pornit pe creditul în valută, vreau să fie bine evaluat, să fie bine preţuit şi să-i spuneţi clientului care sunt riscurile", a mai spus Isărescu.
În ceea ce priveşte creditul de consum, guvernatorul BNR a spus că "nu-şi are rostul" acordarea pe mai mult de 5-7 ani, reducerea maturităţii acestui tip de împrumuturi reprezentând o întoarcere la normalitate, având în vedere că "exact băncile care au dat credite de consum pe 20 de ani au cele mai multe probleme cu creditele neperformante".
Noile reglementări privind creditul în valută vor fi mai eficiente, deoarece măsura nu este izolată, ci face parte dintr-un întreg demers european de a preveni reluarea acordării, în viziunea lui Cristian Popa, viceguvernator al BNR. "Nu se doreşte eliminarea creditului în valută, ci echilibrarea cu finanţarea în lei care să prevină acumularea de riscuri". Popa anticipează că băncile din România ar putea fi nevoite să treacă de la modelul de business cu reţelele extinse, cu mulţi angajaţi, către finanţarea corporaţiilor, pentru a contrabalansa încetinirea creditării şi pentru a-şi eficientiza activitatea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels