Eveniment

Magistratii si diplomatii castiga cel mai mult dintre bugetari, medicii si profesorii - cel mai putin. Cum comentati?

Magistratii si diplomatii castiga cel mai mult dintre bugetari, medicii si profesorii - cel mai putin
13.05.2010, 23:15 244

In companiile cu capital de stat, despre care Finantele nu ausuflat o vorba, sunt 5.120 de angajati care au castiguri de peste8.000 de lei brut, potrivit unei statistici obtinute de ZF.

Ministerul nu a facut publice informatii nici despre castiguriletotale ale celor 400.000 de angajati din companiile de stat si nicidespre castigurile salariale ale celor 250.000 de angajati dinarmata, politie si serviciile secrete.

Numarul angajatilor institutiilor de aparare poate fi extras dinnumarul total al angajatilor din sectorul bugetar -1.360.000 inmartie 2010, minus numarul angajatilor din categoria "proprietatepublica de interes national si local" - adica administratie,invatamant, sanatatea si serviciile sociale, care au 1.109.000angajati. La o medie a salariilor brute pentru aceste categorii de1.500 de lei, cheltuiala totata a statului este de 6 mld. leianual, aproximativ 1,2 mld euro.

Nu este limpede asadar nici cum vor fi taxati cu 25% acestia,nici cum se va aplica taxa de solidaritate pentru cei 4.000 deangajati cu venituri mari din companiile de stat, despre care aupomenit in treacat zilele trecute premierul Emil Boc si ministrulde finante Sebastian Vladescu. De la aceasta categorie ar putea savina "grosul" economiilor la buget, pentru ca la companiile de statsunt salarii care pot depasi 10.000 de euro lunar, insa atentiaExecutivului este concentrata pe marea masa a bugetarilor.

Economii de 2,5 mld euro din salarii sipensii

Guvernul estimeaza ca va reduce cheltuielile de personal dinsectorul bugetar, in al doilea semestru al anului, cu 5,39 mld.lei, reprezentand 1,06% din PIB, prin diminuarea cu 25% asalariilor incepand cu 1 iunie. De asemenea, Executivul mizeaza sipe reducerea cu 5,2 mld. lei (1% din PIB) a cheltuielilor cuasistenta sociala, urmare a diminuarii cu 15% a pensiilor si aaltor drepturi sociale. Guvernul a calculat si impactul impozitariisuplimentare a veniturilor din drepturile de autor si dinimpozitarea tichetelor de masa, suma totala care ar urma sa fieobtinuta in urmatoarele sase lunii fiind de 356 mil. lei.

Toate aceste masuri pe care intentioneaza sa le ia Guvernul i-aupus pe jar pe angajatii de la stat si au fost criticate de mediulprivat, pentru ca nu sunt echitabile si nu stimuleaza piatamuncii.

"O reducere uniforma a salariilor la toate categoriile debugetari nu ar fi echitabila, deoarece anumite categorii desalariati au deja salarii nejustificat de mici (angajatii dinsistemul de sanatate), iar cei de la diverse companii ale statuluinejustificat de mari in comparatie cu piata romaneasca a muncii sicu rezultatele slabe ale acestor companii", afima Melania Hancila,economistul-sef al Volksbank.

"La nivelul companiilor de stat salariile sunt duble fata demediul privat. Daca ar fi aduse aceste salarii la nivelulsectorului privat, s-ar obtine bani si nu ar mai fi nevoie sa setaie pensiile", considera Florin Pogonaru, presedintele AsociatieiOamenilor de Afaceri din Romania.

Pe de alta parte, unii politicieni din barca guvernariiconsidera ca majorarea impozitelor ar fi fost o decizie mult maibuna, care nu ar fi agitat spiritele.

"Nu murea nimeni daca majoram TVA", a sustinut europarlamentarulPD-L Theodor Stolojan, care a criticat modul "extremist" alGuvernului de a "taia" cheltuielile bugetare. "Nu poti sa tai 25%din salarii asa, fara sa faci o analiza, dar acum nu mai avem cediscuta, hotararea e luata si trebuie aplicata", a spus Stolojan,care este numarul doi in partidul de guvernare, dupa Emil Boc.

El a criticat Guvernul si Banca Nationala pentru ca nu ar ficomunicat bine planul de masuri pentru reducerea cheltuielilorbugetare, panicand populatia, si sustine ca membrii Guvernului arfi trebuit sa se orienteze in alte zone pentru strangerea banilorla bugetul de stat cum ar fi recuperarea datoriilor Rompetrol."Poate ca proprietarii Rompetrol - compania KazMunai Gaz - ar fitrebuit sa-i dea mai putini bani domnului Patriciu cand au cumparatsi sa plateasca de atunci datoria de 600 de milioane de dolari", aafirmat Stolojan, care a fost premierul Romaniei intre 1991 si1992.

Salarii duble in companiile de stat fata de celeprivate

Reducerea pensiilor ar trebui regandita de autoritati si chiars-ar putea renunta la ea, iar ajustarea salariilor ar trebui sa sefaca diferentiat, solutia indicata de analisti si patronate pentrutaierea cheltuielilor fiind diminuarea semnificativa a salariilorangajatilor de la companiile de stat.

Autoritatile au propus in cadrul negocierilor cu FMI reducereafondului de salarii bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% si oscadere masiva a subventiilor, in loc de majorarea semnificativa aprincipalelor taxe, respectiv cota unica si TVA pentru incadrareain deficitul bugetar de 6,8% din PIB in 2010.

"Cu reducerea pensiilor s-ar putea sa fie o exagerare. Ar puteafi gasite alte cai prin care sa se reduca cheltuielile. S-a ajunsca cei din sectorul public sa fie platiti mai bine decat insectorul privat. Ar trebui sa se analizeze cate pensii s-ar da dacasalariile din companiile de stat ar fi aduse la nivelul mediu dinsectorul privat", a declarat Pogonaru.

Problema tine insa de aspecte juridice, de contractele colectivede munca.

Ioan Folescu, directorul general al Electrica, a fost de acordca angajatii de la stat sunt un fel de functionari publici, insa aadus in discutie faptul ca la mijloc sunt contractele colective demunca, fiind necesara o reglementare oficiala.

Initial nu a fost avuta in vedere reducerea salariilor si incompaniile de stat. Insa miercuri premierul Emil Boc a cerut, insedinta Guvernului, reducerea cu 25% a drepturilor salariale incompaniile de stat, inclusiv in Eximbank si CEC, precum sidiminuarea suplimentara, cu 20% din total, a cheltuielilor cubunuri si servicii in ministere, agentii si companiisubordonate.

In ceea ce priveste reducerea salariilor, Pogonaru considera cas-a optat pentru o scadere uniforma din neputinta de pana acum de ase face ceva. "Este vorba de o societate care esueaza inincrengatura de relatii stufoase. Ar fi trebuit sa se uite cinevasi la schemele de organizare. S-a creat o increngatura,functionarii publici de rang inalt au suitele lor. In sectorulprivat nu-ti permiti sefi de birouri cu soferi. Prin desfiintareamultor posturi s-ar castiga."

Economistul-sef al Volksbank considera ca masura de reducere asalariilor angajatilor publici trebuie extinsa si asupraangajatilor de la companiile de stat, deoarece acestia au salariilecele mai ridicate si de cele mai multe ori salariile acestora nicinu se justifica din punctul de vedere al gradului de pregatire sial productivitatii muncii". Astfel, sumele economisite ar fi multmai mari si nu ar mai fi nevoie de scaderea salariilor doctorilorcare si asa sunt foarte scazute in comparatie cu alte tari siraportat la gradul de pregatire si specializare."

Hancila sustine ca ar fi adecvata o ajustare diferentiata asalariilor angajatilor din sectorul de stat tind cont atat denivelul salarial pe categorii de activitati raportat si la salariulmediu din domeniul privat, cat si de gradul de specializare sidificultatea activitatii prestate.

In ceea ce priveste reducerea pensiilor, Melania Hancila spuneca ar trebui rezolvata in primul rand problema pensiilor specialepentru a se reduce inechitatea sociala, si apoi reduse pensiilediferentiat in functie de nivelul pensiei pentru a evita saracireaexcesiva a pensionarilor.

Cele mai mari salarii de la stat

In topul institutiilor de stat castigul mediu brut cel mai mareeste la Consiliul Superior al magistraturii, unde se incaseazalunar 9.771 de lei. Spre comparatie, la AdministratiaPrezidentiala, castigul mediu brut este de 3.281 de lei, adica detrei ori mai mic. Cele mai mari sporuri se incaseaza la MinisterulFinantelor, de 890 de milioane de lei lunar si unde castigul lunarmediu brut este de 2.037 de lei, suma dublata de stimulente pana la4.343 de lei. La Ministerul Muncii, sporurile majoreaza salariilede aproape 4 ori, castigul salarial mediu brut fiind de 2.000 delei, care ajunge pana la 7.700 de lei.

Peste jumatate din someri nu mai primesc indemnizatie,statul a cheltuit deja 40% din alocatia pe tot anul

Statul a cheltuit in primele trei luni ale anului 40% din baniialocati pentru tot anul pentru plata indemnizatiilor de somaj pecare le-au primit de la inceputul lui 2010 peste 400.000 de someri.Astfel, executia bugetara arata ca, din bugetul total alocat pe2010 pentru plata ajutoarelor de somaj, in valoare de 1,8 mld.euro, somerii indemnizati au primit peste 720 mil. lei pana lasfarsitul lunii martie.

Datele oficiale mai arata ca din totalul somerilor care primeauajutor de somaj in luna martie (460.000) aproape 10% intra incategoria absolventilor de facultate, care s-au inscris inevidentele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca(ANOFM) pentru a primi de la stat o suma in valoare de 300 de leipe luna pana isi gasesc un loc de munca. "Nu putem face o estimarea economiilor pe care le-ar aduce la buget reducereaindemnizatiilor de somaj, pentru ca inca nu sunt finalizatecalculele", spune Silviu Bian, presedintele ANOFM.

In prezent, in Romania exista 738.000 de someri, din care peste440.000 primesc ajutor de somaj, restul fiind persoane pentru cares-a terminat perioada acordarii indemnizatiei si care nu au reusitsa se angajeze. Rata somajului a scazut totusi in luna aprilie,ajungand la 8,07% de la 8,36% in martie, cand erau peste 765.000 desomeri.

In bugetul asigurarilor pentru somaj mai sunt alocate fonduri invaloare de aproape 700 de milioane de lei, pentru plata salariilorangajatilor care fac lucrari comunitare la solicitarea primariilorsau a consiliilor locale si pentru achitarea contributiilor socialepentru someri. Din acesti bani s-au cheltuit aproape jumatate (341mil. lei) pana in luna martie. Adelina Mihai

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO