Veniturile bugetare au crescut în ianuarie cu 3,4 miliarde de lei faţă de ianuarie 2018, până la 25,8 miliarde de lei. Cheltuielile au avansat faţă de ianuarie 2018 cu cinci miliarde de lei, până la 25,1 miliarde de lei, surplusul de ceva peste 700 de milioane de lei fiind însă cel mai mic înregistrat ca procent din PIB din 2011 încoace, doar 0,07% din PIB.
„Avem nevoie de măcar un trimestru pentru a putea să ne facem o o idee despe cum ar putea evolua lucrurile. Însă, ştiind cât de dificil şi controversat este acest an din punct de vedere economic, ne aşteptam ca, în prima lună, cheltuielile să fie mai mici“, comentează Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.
Cheltuielile totale, în creştere cu 22,7%, au fost determinate, în principal, de un avans al cheltuielilor de personal cu 23,5% (ianuarie curent faţă de ianuarie 2018). Este creştere mai mare chiar decât cea înregistrată în ianuarie 2018 – un plus de 18,5% faţă de ianuarie 2017. De asemenea, pe zona de asistenţă socială (care include şi pensiile) creşterea este de 28% faţă de ianuarie 2018.
Pe componenta de venituri surpriza o constituie un avans puternic al încasărilor din TVA şi din accize, cu un plus, an/an, de 23,1%, respectiv 38%. Însă ianuarie nu este o lună cu un consum foarte puternic şi de aici întrebări de unde creşterea, la care Ministerul Finanţelor nu răspunde în nota care însoţeşte execuţia bugetară.
Pentru Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, evoluţia venitutilor din TVA ar putea fi un semn că încasările au fost mai bune: „Este un semn bun, pentru că, dacă veniturile cresc, guvernul nu mai trebuie să umble la taxe pentru a-şi acoperi cheltuielile“.
Alţi economişti găsesc însă explicaţia în altă parte. Ianuarie este o lună care intră în calculul deficitului fiscal din anul precedent, pe ESA (sandardul european de contabilitate folosit de UE care cuprinde şi plăţile neefectuate, dar angajate). Prin urmare returnările de TVA ar fi fost foarte mici în ianuarie, tocmai pentru ca deficitul pe ESA din 2018 să nu fie depăşit, spun surse apropiate afacerii. Ciprian Dascălu nu confirmă şi nu infirmă o astfel de ipoteză tocmai pentru că, arată el, există mult prea multă opacitate în comunicarea unor astfel de date.
