Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat ieri definitiv în dosarul Rompetrol, pe senatorul Sorin Roşca Stănescu la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la doi ani şi opt luni de închisoare, tot cu executare. Alături de ei au mai fost condamnate alte nouă persoane, foşti şefi ai CNVM în frunte cu Gabriela Anghelache (condamnare cu suspendare), angajaţi ai Rompetrol sau agenţi de servicii financiare.
Numele de mare rezonanţă rămân cele ale lui Stănescu, prieten al lui Dinu Patriciu, actualmente senator care a primit un an de închisoare pentru utilizare de informaţii privilegiate şi doi ani de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat. În urma contopirii pedepselor, cea mai grea dintre acestea a fost sporită cu patru luni, urmând ca senatorul PNL Sorin Roşca Stănescu să execute doi ani şi patru luni de închisoare.
Şi fostul ministru al comunicaţiilor Sorin Pantiş a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi tot doi ani pentru constituire a unui grup infracţional organizat. Pedeapsa a fost sporită cu opt luni, Pantiş urmând să execute doi ani şi opt luni.
WikiZF: Profilul companieiRompetrol
În cazul lui Dinu Patriciu principalul acuzat în dosar, instanţa a constatat încetarea procesului penal ca urmare a decesului acestuia. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au lăsat nesoluţionată partea civilă legată de Patriciu. Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, inculpaţii din dosarul Rompetrol condamnaţi la pedepse cu închisoarea urmând să fie încarceraţi.
„Fatidica“ zi
La 7 aprilie 2004, prima zi de listare a Rompetrol Rafinare (Petromidia), interesul pentru acţiunile companiei a făcut ca sistemul de tranzacţionare al bursei să cedeze, neobişnuit să susţină ordine de cumpărare şi vânzare de miliarde de acţiuni. După cum scria ZF la acea vreme, sistemul s-a blocat după numai o oră şi jumătate de tranzacţionare. A fost însă suficient ca Rompetrol Rafinare să înregistreze tranzacţii de peste 2 miliarde de acţiuni, adică aproape cât se tranzacţionase pe Bursa de Valori în jumătate de an din 2003.
Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni Rompetrol Rafinare a fost în acea zi de 11 milioane de dolari, în condiţiile în care lichiditatea zilnică a bursei era, în medie, de 2 milioane de dolari. Acţiunile companiei transferate într-o singură zi au reprezentat 12% din capitalul companiei.
În prima zi de tranzacţionare pe Bursa de Valori investitorii se aşteptau ca acţiunile să fie tranzacţionate la 300-400 lei/acţiune. Ba chiar 800 de lei având în vedere interesul, dar şi ultimul lor preţ pe Rasdaq. Şedinţa s-a deschis însă cu o tranzacţie mare executată la un preţ mic, la cotaţii între 116 şi 200 de lei, care au atras ordine masive de cumpărare. Sub presiunea acestor ordine, sistemul bursei a cedat, după ce acţiunile fluctuaseră ameţitor chiar şi până la 599 lei. Cu un minut înainte de începutul şedinţei de tranzacţionare, pe piaţă a apărut un ordin de vânzare pentru 600 de milioane de acţiuni la preţul de 116 lei/acţiune (fiind prima zi de listare acţiunile s-au putut tranzacţiona la orice preţ), iar primele tranzacţii s-au realizat la acel preţ.
Explicaţii s-au încercat încă de atunci.
S-a vorbit despre o introducere greşită în sistem a preţului de tranzacţionare de către un broker sau despre faptul că unii dintre acţionarii companiei au profitat de prima zi de tranzacţionare pentru a transfera între ei pachete de acţiuni la preţuri mici. Zile întregi apoi acţiunile Rompetrol au fost cele mai active titluri de pe bursă, acoperind jumătate din rulajul bursei. Două zile mai târziu, de pildă, la 9 aprilie, acţiunile companiei deschideau şedinţa la 458 lei/acţiune (de patru ori mai mult decât preţul de vânzare din prima oră de după lisatare), valoarea maximă la care s-au putut realiza în acea zi tranzacţii, iar după doar două secunde pe piaţă nu mai existau ordine de vânzare.
Două luni mai târziu, CNVM anunţa debutul unei anchete în acest caz, la solicitarea Gabrielei Anghelache, care a fost condamnată acum în acest dosar la închisoare cu suspendare.
Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în acest caz în 2006 fiind acuzat de mai multe infracţiuni, între care manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care au indus în eroare.
Alături de el şi Sorin Roşca Stănescu, prietenul său, unul dintre cei care cumpăraseră masiv acţiuni Rompetrol Rafinare în prima zi de tranzacţionare pe bursă. Au fost trimişi în judecată şi cei în cazul cărora justiţia s-a propunţat ieri, acuzaţi de diferite infracţiuni în această afacere, dar şi doi dintre cei învinuiţi şi în cazul privatizării companiei când Patriciu a încasat „creanţa Libia“, de câteva zeci de milioane de dolari care, au spus anchetatorii, ar fi trebuit, în urma procesului de privatizare, să ajungă la stat, nu la Patriciu.
În 2012, Tribunalul Bucureşti a achitat „Lotul Rompetrol“, dar ieri Curtea de Apel a răsturnat, printr-o decizie definitivă decizia acestei instanţe.
Condamnările în „Lotul Rompetrol”: de la prieteni ai „mogulului“ la Şefi ai CNVM
+ Dinu Patriciu - încetarea procesului penal ca urmare a decesului acestuia. A rămas nesoluţionată partea civilă legată de Patriciu.
+ Sorin Roşca Stănescu (fost ziarist, senator) – doi ani şi patru luni de închisoare cu executare pentru utilizare de informaţii privilegiate, constituirea unui grup infracţional organizat.
+ Sorin Pantiş (fost ministru al comunicaţiilor) - doi ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi constituirea unui grup infracţional organizat.
+ Gabriela Anghelache (fostă preşedintă a CNVM) - trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
+ Irina Mihaela Popovici (fost vicepreşedinte al Comisiei CNVM) - trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
+ Paul Gabriel Miclăuş (fost membru CNVM) - doi ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
+ Alexandru Bucşă (administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor) – şase ani de închisoare cu executare pentru complicitate la delapidare, complicitate la spălare de bani şi constituire a unui grup infracţional organizat. Va plăti în solidar cu Romperol şi cu Petrică Grama 58 mil. dolari către MFP.
+ Florin Iulian Alde (reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor) - cinci ani de închisoare pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional.
+ Claudiu Simulescu (reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor) - patru ani cu executare. pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi aderarea la grup infracţional.
+ Petrică Grama (fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor) - doi ani şi patru luni de închisoare pentru complicitate la delapidare şi constituirea unui grup infracţional organizat.
+ Victor Eros (fost membru CNVM) - doi ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului.
+ Cerasela Rus (trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor) - trei ani de închisoare cu suspendare pentru aderarea la un grup infracţional organizat.
+ Elena Albu (fosta şefă a Corpului de Control al CNVM) - achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului.
