„Dacă eşti membru într-o cooperativă şi vrei să beneficiezi de un proiect trebuie să devii entitate juridică, adică PFA. Plăteşti impozit pe investiţiile tale ca PFA, îţi vinzi produsele prin intermediul cooperativei, care este impozitată la cifra de afaceri“, a rezumat ieri, la o conferinţă de specialitate, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Legume, Vlad Gheorghe.
Ministrul agriculturii Achim Irimescu crede că poate să rezolve problema lipsei organizaţiilor de producători (cooperative) din sectorul legume-fructe, cu ajutorul unor experţi olandezi care să-i instruiască pe fermierii noştri cum să se asocieze în cooperative pentru a putea beneficia de fonduri europene.
Ceea ce i-ar ajuta însă cu adevărat - susţin producătorii autohtoni - ar fi ca băncile să le acorde împrumuturi pentru tehnologie modernă, cu dobânda de 1%, precum oferă băncile din Olanda agricultorilor din sectorul legume-fructe. „România are o mare problemă în sectorul fructe şi legume, unde nu avem o bună organziare. În sectoarele fructe şi legume şi viticultură sprijinul european se acordă prin intermediul organizaţiilor de producători. În România, din păcate, avem puţine organizaţii de producători, în jur de 20 de organizaţii faţă de 500 câte erau pe vremea comunismului. Olanda ne acordă un sprijin de cunoştinţe cu care să ne atingem potenţialul în câţiva ani, să nu mai depindem de export“, a declarat ieri ministrul agriculturii Achim Irimescu la un seminar de specialitate organizat de Ambasada Olandei.
Pentru ca agricultorii din zona de legume-fructe să poată beneficia de fonduri europene ei trebuie să facă parte dintr-o organizaţie de producători şi să-şi vândă toate produsele doar prin intermediul acesteia.
Astfel, pot beneficia de sprijin financiar de 4,1 % din cifra de afaceri a organizaţiei de producători, din care 75% sunt fondurile europone nerambursabile, iar 25% cofinanţare naţională.
Dar legumicultorii amintesc legislaţia – tocmai aceea care i-ar impozita de două ori, o dată ca entitate juridică (PFA), pe fiecare în parte, şi a doua oară prin intermediul cooperativei care este impozitată la cifra de afaceri.
Din aproximativ 3.000 de hectare de sere câte erau în România în 1989, acum mai sunt în jur de 200 de hectare, care uneori pe timp de iarnă nu sunt productive din cauza temperaturilor foarte scăzute. România are potenţial şi capacitate de producţie din punct de vedere al resursei umane şi al calităţii solului, doar, că din punct de vedere tehnologic, nu dispune de echipamente de ultimă generaţie sau constucţii tehnice ultramoderne precum cele din Olanda.
„Olanda vrea să-şi vândă tehnologia. Sunt de acord să-i cumpărăm tehnologia, dar să ne creeze posibilitatea să o luam la dobânda băncilor din Olanda, atunci vom fi competitivi cu cine vor ei. Noi ne dorim finanţare cu o dobândă de 1%, pentru că un hectar de seră înseamnă 1,2 milioane de euro investiţie. Care bancă finanţează 25 hectare care se amortizeaza în 3 ani de zile?“, a întrebat retoric Vlad Gheorghe, care explică: agricultura României şi-ar reveni într-un an de zile, dacă ar putea primi finanţare cu 1% dobândă şi nu 5-7% cât cer băncile, pentru că agricultorii nu au cu ce să gireze un împrumut de 30-50 milioane de euro.
În perioada 1-4 februarie 2016, Ambasada Olandei va organiza evenimentul „Caravana - schimb de experienţă Olanda – România“ prin le va explica producătorilor din sectorul legume-fructe despre “Importanţa asocierii pentru succesul de piaţă al fermierilor din sectorul horticol“. În acest sens, olandezii vor organiza conferinţe şi vizite de lucru în Tecuci, Iaşi, Ilfov şi Ruse (Bulgaria.).
