Eveniment

La două săptămâni după tragedia de la Neamţ, s-a aşternut liniştea peste acest caz. Parchetul General, care a preluat ancheta, spune că nu sunt noutăţi şi aşteaptă răspunsul expertizelor

Au trecut două săptămâni de la incendiul din secţia ATI a Spitalului Judeţean Neamţ fără niciun rezultat concret ♦ Este cea mai mare tragedie de după Colectiv, din 2015, bilanţul persoanelor decedate ajungând la 15.

În urma incendiului de la Spitalul Judeţean Piatra Neamţ, în care au decedat 15 pacienţi internaţi în secţia de terapie intensivă cuprinsă de flăcări, nu s-a realizat până acum niciun raport oficial privind cauzele care au dus la cea mai mare tragedie dintr-un spital românesc.

Au trecut mai bine de două săptămâni de la incendiu, iar autorităţile nu au tras nicio concluzie şi nimeni nu a fost reţinut în acest caz de o gravitate deosebită.

„La momentul de faţă nu avem noutăţi, s-au dispus mai multe expertize şi ele sunt nefinalizate, nu am primit răspunsul de la nicio expertiză. Se aşteaptă rezultatul expertizelor şi după sperăm să mai avem noi informaţii pe care să le facem publice, mai mult decât ce s-a comunicat deocamdată nu putem comunica. Nu a fost reţinut nimeni, urmează să se decidă în urma rezultatelor cercetărilor“, potrivit reprezentanţilor Parchetului General, instituţia care a preluat ancheta de la Neamţ.

Ultima comunicare pe acest caz a Parchetului General a fost din data de 17 no­iembrie, la trei zile după incendiu, când instituţia a listat într-un comunicat de presă scurt patru acţiuni pe care le-a luat.

Printre acestea se numără expertize şi constatări asupra aparaturii medicale, ridicarea unor obiecte în vederea expertizei, identificarea victimelor şi audierea unor martori.

Din primele informaţii, incendiul ar fi fost provocat de un scurt circuit la una dintre prizele la care erau conectate paturile ATI, în urma suprasolicitării.

În acest sens, preşedintele Iohannis a convocat experţi pentru a vorbi despre electricitate şi gaze după incendiu, teme care nu se aflau de obicei pe agenda sa de lucru. Potrivit DSP Neamţ, secţia de ATI a fost mutată de la etajul 2 la etajul 3 al spitalului, fără avizul direcţiei. Totuşi, într-o înregistrare din 4 no­iembrie, un reprezentant al DSP a vorbit despre această mutare, anunţând că se fac ultimele pregătiri pentru a organiza secţia.

Între timp, bilanţul pacienţilor decedaţi în urma incendiului a crescut până la 15 persoa­ne dintre cei 16 pacienţi internaţi în secţia de ATI. Managerul unităţii spitaliceşti, Lucian Micu, şi-a dat demisia la câteva zile după incendiu, el fiind al optulea şef al spitalului în decurs de un an. Micu a fost primar al oraşului Roman. El este de meserie jurist, numit la finalul lui octombrie în fruntea spitalului. La scurt timp după tragedie, ministrul sănătăţii, Nelu Tătaru, a mers la Piatra Neamţ, spunând că vina pentru tragedie este una comună a tuturor românilor pentru că acceptă situaţia sistemului medical românesc.

„Pentru situaţia de peste 30 de ani şi pentru autorităţile locale şi pentru neimplicare ... cred că suntem toţi vinovaţi în această ţară, nu doar sistemul medical şi autorităţile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situaţie medicală“, a declarat ministrul Tătaru.

El a mai spus că se impune o reevaluare urgentă a întregului sistem medical românesc.

Dincolo de câteva controale în secţiile de ATI ale unor spitale, anunţate de altfel, nu a existat nicio acţiune concretă a Ministerului Sănătăţii sau un raport privind rezultatele acţiunilor de control.

Mai mult, la cinci ani de la incendiul din clubul Colectiv, în urma căruia au murit 64 de oameni, şi la zece ani de la incendiul de la Maternitatea Giuleşti, unde au murit şase bebeluşi, România nu are o secţie pentru a trata marii arşi, persoanele cu arsuri pe o suprafaţă mare din corp. Medicul care a intrat să salveze pacienţii din secţia ATI de la Neamţ a fost trimis în Belgia pentru a fi tratat, în lipsa unor paturi dotate corespunzător în ţară. În aceste condiţii, politicienii care s-au aflat în funcţii publice de decizie şi în urmă cu un deceniu, şi în urmă cu cinci ani, începând cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban sau ministrul Nelu Tătaru, nu îşi asumă vina unui sistem sanitar dezorga­nizat, în care lipsesc investiţiile şi viziunea.

Ziarul Financiar vorbeşte de nouă luni despre importanţa trecerii spitalelor în subordinea Ministerului Sănătăţii pentru a le gestiona în mod unitar, acestea fiind în prezent adevărate conducte de bani pentru autorităţile locale şi numirile politice din fruntea unităţilor medicale.

 

Cum se scurg printre degete banii din sănătate

Lucian Duţă, fostul şef al Casei Naţionale de Sănătate, a fost condamnat vineri la şase ani de închisoare cu executare, fiind acuzat de DNA că a primit mită în valoare de 6,3 milioane de euro de la reprezentanţii a două firme de software pentru proiectul unui sistem informatic unic. Ancheta a început în 2017.

Adrian Ionel, fostul şef al Unifarm, a fost arestat recent pentru că ar fi solicitat o mită de

760.000 de euro pentru achiziţionarea măştilor chirurgicale necesare având în vedere perioada complicată pe care o traversăm.

Săptămâna trecută, ministrul economiei, Virgil Popescu, a spus că jumătate din măştile medicale aflate pe piaţă nu protejează pe nimeni împotriva COVID-19, însă, cu totul de neconceput, el nu a spus nici cine sunt cei care pun pe piaţă falsuri, punând practic în pericol grav siguranţa oamenilor.

Bugetul României a cheltuit până astăzi 50 de miliarde de lei pentru combaterea pandemiei, însă cheltuirea banilor şi alocarea lor nu sunt controlate de nimeni.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.