Eveniment

La două săptămâni distanţă de începerea şcolii, confuzia este generală: se văruiesc pereţii şi se schimbă becurile, dar nimeni nu ştie cine le va aprinde

Despre reorganizarea desfăşurării orelor de curs, în aşa fel încât şi elevii şi cadrele didactice să poată avea o activitate în siguranţă - distanţare socială, de pildă - nimeni nu poate oferi date.

Despre reorganizarea desfăşurării orelor de curs, în aşa fel încât şi elevii şi cadrele didactice să poată avea o activitate în siguranţă - distanţare socială, de pildă - nimeni nu poate oferi date.

Autor: Alexandra Matei

31.08.2020, 10:00 698

♦ Există mai multe scenarii pentru desfăşurarea anului şcolar 2020-2021, dată fiind situaţia actuală: reluarea cursurilor în regim normal, în sălile de clasă; adoptarea unui sistem hibrid care să combine cursurile clasice cu cele online sau continuarea învăţământului la distanţă, la fel ca în timpul stării de urgenţă ♦ Dar confuzia este regimul lunii septembrie:  mai mult de jumătate dintre angajaţii care au copiii la şcoală nu doresc reluarea cursurilor în sistem tradiţional; iar pe  forumuri mulţi profesori se plâng că li se strică ochii din cauza calculatorului şi vor, prin urmare, „spor de ecran“. În plus, sute de mii de copii din cei 2,8 milioane aşteptaţi la şcoală nici măcar nu au acces la un calculator. Sutele de mii de tablete promise de guvern nici nu au intrat, probabil, în fabrică -  aşa că şcoala de la distanţă rămâne pentru aceşti copii o iluzie ♦ Fiecare unitate de învăţământ ar trebui să adopte un regim personalizat ♦ În ceea ce priveşte derularea anului şcolar, în funcţie de infrastructura existentă în şcoală şi resursele la care are acces. Nimeni însă, nici din administraţia locală, nici din corpul profesoral, nu arată că i-ar păsa.

Reporterul ZF a contactat şapte unităţi de învăţământ din Bucureşti, pentru a afla mai multe detalii despre organizarea în ceea ce priveşte anul şcolar 2020-2021.

Majoritatea răspunsurilor oferite de responsbilii acestora la întrebarea „cum va arăta noul an şcolar, având în vedere situaţia epidemiologică actuală“ au fost: „nu am nicio părere despre acest lucru“ sau „avem probleme mai importante acum“.

Dar, desigur, „pregătiri“ sunt: repararea unor uşi sau schimbarea unor neoane de pe holurile şcolii. Despre reorganizarea desfăşurării orelor de curs în aşa fel încât şi elevii şi cadrele didactice să poată avea o activitate în siguranţă - distanţare socială, de pildă - nimeni nu poate oferi date.

„Fiecare unitate educaţională trebuie să-şi personalizeze condiţiile generale în funcţie de context, particularităţi şi de resursele pe care le are sau pe care le poate accesa. Unele şcoli au spaţiu pentru culoare cu sens unic şi pentru distanţare fizică între bănci sau în pauze, altele nu au şi astfel vor trebuie să apeleze la grupe mici, rotite între ele, şi la mască. Eu cred că acum este momentul ca rectorii şi directorii de unităţi educaţionale să-şi asume rolul de management/leadership – în consultare constantă cu comunitatea educaţională, inclusiv părinţii şi specialiştii puşi la dispoziţie de autorităţi – şi să-şi folosească autonomia atât de mult clamată“, susţine Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, într-o analiză publicată pe blogul său.

Nu doar şcolile de stat se află în incertitudine cu privire la reluarea cursurilor, ci şi şcolile private; dar, spre deosebire de şcolile publice, unde nimeni nu ştie mai nimic, aici măcar frustrarea este exprimată.

 Corina Stănilă, director executiv la École Française Internationale de Bucarest (EFI Bucarest), susţine că se află în aşteptarea normelor sanitare ce vor fi date de autorităţile române şi urmează ca împreună cu Ambasada Franţei să ia o decizie finală pe data de 10 septembrie.



EFI este dotată cu şapte săli de clasă, iar numărul elevilor într-o încăpere, în cazul în care se vor relua cursurile fizice, nu va fi mai mare de 17. Se va respecta distanţa minimă de un metru între aceştia, iar masca va fi obligatorie, de la elevii din clasa pregătitoare, până la cadrele didactice. Pentru susţinerea testelor şi evaluărilor, elevii vor fi împărţiţi în grupuri restrânse.

„Cel mai important aspect este securitatea copiilor şi trebuie să ne asigurăm că starea lor de sănătate este una bună. Faptul că aceştia este posibil să nu se întoarcă fizic la şcoală din septembrie obligă toţi actorii din zona educaţiei, inclusiv familia, să se adapteze în aşa fel încât impactul să fie cât mai mic pentru copii, respectiv pierderile la nivel de educaţie să fie cât mai mici. Cred că nu putem să avem activitate chiar cu orice preţ, la fel cum nu trebuie nici să intrăm într-o stare de anxie­tate generată de situaţia actuală. Trebuie să ne adaptăm“, spune Corina Stănilă.

Îngrijorarea profesorilor este legitimă, a părinţilor, de asemenea.

Un sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs arată că 29% dintre părinţi (angajaţi) preferă un sistem de învăţământ hibrid, care să îmbine orele de la şcoală cu cele online; numai 25% dintre aceştia cred că şcoala ar trebui să se desfăşoare deocamdată exclusiv online mai mult de jumătate dintre ei nu doresc reluarea cursurilor în regim normal.

Părinţii sunt îngrijoraţi de lipsa de claritate privind desfăşurarea acestui an şcolar şi se tem că acesta va fi un an de sacrificiu educaţional pentru copii. Peste 60% dintre ei nu sunt siguri că au înţeles corect din informările oficiale şi afirmă că nu le este clar în ce condiţii se vor relua cursurile. În plus, cei mai mulţi dintre angajaţii cu copii de şcoală consideră că autorităţile nu sunt îndeajuns de pregătite pentru începerea noului an şcolar în contextul actual, potrivit rezultatelor sondajului realizat de BestJobs.

Psihologul Oana Tudor, care a evaluat situaţia elevilor români în timpul pandemiei, susţine că experienţa şcolii online pe care au trit-o în perioada stării de urgenţă a fost resimţită diferit de fiecare în parte, în funcţie de mai multe aspecte care ţin de propria persoană, precum dezvoltarea lor sau mediul social sau familial din care fac parte, singura soluţie fiind adaptarea.

„Cu toate că vine ca o schimbare, cred că dacă şcoala continuă şi în mediul online, poate fi chiar o experienţă valoroasă pentru cei care abordează acest nou stil de a fi şi de a învăţa. La fel precum capacitatea de concentrare şi adaptare la schimbare, de orice fel de context putem profita să exersăm ceea ce ne dorim să îmbunătăţim, iar ca adulţi, trebuie să sprijinim copiii care trec prin aşa ceva“, spune aceasta.

Părerea specialistului este că abilităţile de a lucra în echipă şi de a comunica eficient cu profesorii şi colegii nu vor avea de suferit, dacă vorbim despre copii care au experimentat aceste concepte înainte de a începe şcoala online şi şi-au continuat acest proces cu ajutorul părinţilor, acasă, impactul la întoarcerea în mediul fizic fiind minim. Dacă, în schimb, este vorba despre copii care nu au lucrat în echipă suficient pentru a-şi dezvolta această capacitate, la prima experienţă de acest gen în mediul fizic va fi o perioadă de învăţare sau adaptare, care vine de la sine cu provocări.

 

Studiu BestJobs:

♦ 55% dintre angajatii care au copii preferă ca anul şcolar să se desfăşoare în mediul online sau într-un regim hibrid.

♦ 45% dintre angajaţii români care au copii îşi doresc ca anul şcolar să se desfăşoare normal, direct din sălile de clasă.

♦ 60,27%, dintre părinţi nu sunt siguri că au înţeles corect din informările oficiale şi afirmă că nu le este clar în ce condiţii se vor relua cursurile.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO