♦ Proverbul „fă-ţi iarna car şi vara sanie” nu mai este de actualitate. România va avea, în anul ce vine, un deficit bugetar de 7% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Duse sunt vremurile în care un prim-ministru român se lăuda cu inflaţia scăzută din ţară, cu o creştere economică ce-i lăsa cu gura căscată pe toţi ceilalţi. Inflaţia va ajunge în România, în acest an, la aproape 6%, prin urmare veniturile oamenilor vor scădea pe măsură. În plus, potrivit estimărilor Comisiei Europene, deficitul bugetar al României va însemna anul viitor 7,1% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Nu există în UE un cheltuitor mai mare ca Franţa. Dar Franţa are venituri la bugetul consolidat de 50% din PIB, aşa că-şi permite cheltuieli pe măsură. România are venituri bugetare de 30% din PIB, în vreme ce cheltuielile eu se ridică la 35% din PIB. Diferenţa? Consumul pe datorie. Franţa are o datorie publică ce depăşeşte 100% din PIB, în vreme ce datoria publică a României este încă sub 50% din PIB. Dar economia României înseamnă sub 10% din economia Franţei: peste 2.000 de miliarde de euro economia Franţei şi sub 300 de miliarde de euro economia României.
România se îndatorează puternic sub justificarea că are marjă de manevră, având în vedere că îndatorarea sa este mică. Doar că ţările la care se raportează guvernul român sunt dintr-o altă ligă. Italia are o datorie publică uriaşă, de 160% din PIB. Dar Italia are trenuri care merg cu 300 de km/h şi autostrăzi fără cusur. Franţa are o datorie publică de 118% din PIB, banii s-au dus în autostrăzi şi în trenuri de mare viteză. De la Paris la Marsilia (776 de kilometri), trenul de mare viteză face trei ore. De la Cluj la Bucureşti (550 de de kilometri) trenul intercity face 12 ore. Pe aceeaşi distanţă de la Roma la Milano (571 de kilometri) cu maşina faci şase ore, iar cu trenul sub 4 ore. Datoria publică a României a crescut de la 35% din PIB în 2019 la aproape 50% în 2021. Desigur că pandemia a pus grave probleme, toate ţările au lăsat baltă rigorile bugetare, nu doar România. Însă pandemia va trece, iar povara fiscală, chiar grea, se va reduce de pe umerii unora. Nu şi ai României. Potrivit prognozelor Comisiei Europene, România va avea în 2022, anul ce vine, un deficit public de 7,1% din PIB, un deficit ce nu poate fi acoperit decât prin noi împrumuturi. Aşa că justificarea că ne putem împrumuta pentru că avem o datorie mai mică decât cea a Franţei nu ţine de cald. Creşterea economică în 2021 este peste aşteptările de la începutul anului, iar Consiliul Fiscal condamnă în termeni deloc diplomatici că această creştere nu este folosită pentru reducerea deficitului bugetar şi că banii sunt aruncaţi în consum. Ar fi fost o oportunitate ca guvernul să strângă băierile pungii şi să nu îndatoreze bugetul în anii ce vin.
Dimpotrivă, guvernul nu doar că cheltuieşte surplulul (plus 20% la venituri), ci şi majorează deficitul bugetar de la 80 de miliarde del lei stabilit la început de an, la 84 de miliarde de lei, la rectificare.
Felul în are guvernele din trecut s-au raportat la bugetul public dă măsura dificultăţilor ce vor veni. România a intrat în criză cu un deficit bugetar de 4,4% din PIB. Aşadar, nu era un defict provocat de criză, iar nevoile de finanţare provocate de COVI- 19 s-au adăugat doar peste deficitul deja existent. Ţările fără deficite majore îşi vor reveni repede, după pandemie. Nu şi România.
România nu-şi permite deficite mai mari de 50-55% din PIB, crede Bancă Naţională, cu trimitere la PIB-ul mic al ţării. Oamenii politici fac însă comparaţie cu Franţa şi Italia care au deficite de peste 100% din PIB. Diferenţa este că Franţa şi Italia au autostrăzi şi trenuri de mare viteză, în vreme ce România nu mai are nici măcar gări în care să oprească trenurile.
