Eveniment

Iulian Anghel, ZF: Dacă deficitul de cont curent s-a dublat, la patru luni, an/an, de ce cursul leu/euro rămâne stabil şi cu ce cost?

COMENTARIU

Iulian Anghel, ZF: Dacă deficitul de cont curent s-a...

Autor: Iulian Anghel

16.06.2021, 00:07 3207

♦ Adrian Vasilescu, BNR: „Banca Naţională este dispusă să zăngăne rezerva şi piaţa înţelege” ♦ Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: „Deficitul de cont curent este provocat în cea mai mare parte de deficitul bugetului de stat, nu  de deficitele companiilor private“.

Deficitul de cont curent va sări, foarte probabil, în acest an de 6% din PIB, pe măsură ce economia îşi revine, cererea este din ce în ce mai mare, dar producţia internă nu face faţă cererii.

Deficitul de cont curent (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de valută) s-a dublat în primele patru luni din an, an/an, până la 4,7 mld. euro. Raţional ar fi ca, într-o astfel de situaţie, leul să se deprecieze substanţial în raport cu euro, dolar etc. Însă, deprecierea leu/euro a fost, în ultimul an (iunie la iunie), de 1,9%, iar în primele patru luni din an de 0,98%. Banca Naţională nu arată cu cât intervine în sprijinirea leului – nu este obligată să o facă. Dar Adrian Vasilescu, BNR, spune: „BNR este dispusă să zăngăne rezerva valutară şi piaţa va înţelege“.

Rezerva valutară a BNR a crescut chiar şi în criză, spune Vasilescu. Datele publice arată că a crescut, până la 38 mld. euro, însă pe seama împrumuturilor (datorie nouă) făcute de Ministerul Finanţelor. Cine deţine rezerva şi cine datoria? Economia îşi revine, dar această revenire va accentua deficitul comercial şi, prin urmare, deficitul de cont curent. Va trebui, prin urmare, inevitabil, să ne aşteptăm la o deteriorare a cursului de schimb – va fi greu pentru cei care primesc salarii în lei şi plătesc chirii sau alte angajamente în euro.

Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank, arată că noul plan al UE de salvare a economiilor Uniunii – un plan foarte bun, de altminteri - va accentua deficitul comercial al României şi, prin urmare, deficitul de cont curent, cel care va pune o presiune imensă pe cursul de schimb.

Nu este niciun paradox aici. Ca să se dezvolte, România are nevoie de importuri de înaltă tehnologie. Dar este inadmisibil, arată Dumitru,  ca România – cu un potenţial agricol puternic – să importe mâncare din UE.

Deficitul comercial anual cu Ungaria, de pildă, este de peste 2 miliarde de euro, majoritatea lui pe zona de foods.

Cel cu China este de peste 3 miliarde de euro, anual – şi nu pe tehnologie, ci pe consumul casnic. În Piaţa Obor se vindeau acum doi ani-trei ani papuci de plastic din China cu un leu perechea.

Desigur ca industriile private fac deficite comerciale importante. Însă, în ultima vreme, deficitele le face statul. Deficitul de cont curent înseamnă deficitul public, plus deficitul privat (ca raport între cheltuieli şi economisire). La deficite publice de 7-10% este limpede că deficitul de cont curent este în majoritate al statului.

România va trebui să importe, în continuare, însă judecata bună este cum să compenseze importurile. Banii din PNRR merg în bună parte spre investiţiile statului. Dacă Clujul îşi face metrou din aceşti bani, va trebui să cumpere material rulant pe care companiile din România nu-l fabrică. Statul face investiţii şi face comenzi companiilor. Acestea importă: iată deficitul comercial şi deficitul de cont curent, mai apoi. Poţi, deocamdată, altfel? Nu! Dar trebuie să compensezi.

Nu este admisibil, spune Dumitru, să ai terenuri agicole bune, dar să imporţi mâncare din altă parte.

Deficitul comercial a fost anul trecut de 18,3 miliarde de euro şi va depăşi, în acest an, 20 de miliarde de euro. El va duce deficitul de cont curent la 6% din PIB, fapt ce va pune presiune pe curs.

iulian.anghel@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO