Companiile private ar putea sa aiba probleme in a-si refinanta creditele contractate din strainatate in actualul context international, iar statul va fi probabil nevoit sa se imprumute pentru a acoperi acest gol, a aratat guvernatorul Mugur Isarescu intr-o conferinta de presa extraordinara organizata ieri la BNR pe tema finantarii externe in 2009.
"Sectorul public se poate imprumuta la extern cu mai mult decat are nevoie, pentru a face loc la intern sectorului privat, pentru a atenua eventuale presiuni valutare", a aratat Isarescu. El nu a dorit sa dea o estimare pentru necesarul de finantare, subliniind ca marimea unui imprumut extern suveran va fi stabilita in acord cu Guvernul. Isarescu spune ca sunt luate in considerare "pachete de finantare", nefiind exclus si un acord cu Fondul Monetar International.
Interventia guvernatorului a venit in contextul in care analistii straini critica Romania pentru lipsa unui acord de finantare externa, in conditiile in care estimeaza nevoi de finantare foarte ridicate.
Datoria externa totala a Romaniei era in noiembrie trecut de peste 73 de miliarde de euro, potrivit datelor BNR, la un Produs Intern Brut estimat la aproape 140 de miliarde de euro. Deficitul de cont curent (care indica iesirile totale de valuta din economie) s-a ridicat anul trecut la 16,9 miliarde de euro, respectiv putin peste 12% din PIB-ul estimat, ramanand insa sub estimarile analistilor.
In ultimele zile monedele din estul Europei au intrat sub o presiune puternica de depreciere, in conditiile in care investitorii internationali se tem ca aceste economii vor trece prin recesiuni puternice, din cauza ca sunt puternic indatorate si nu vor putea sa faca fata unei neprelungiri a finantarilor externe. Unii analisti vorbesc acum despre economiile emergente ca zona "subprime" (produse toxice care au generat criza din sistemul bancar din Statele Unite, n. red.) a Europei.
Potrivit lui Isarescu, sectorul privat - care include bancile comerciale si companiile cu capital privat sau controlate de stat - avea in noiembrie trecut o datorie externa pe termen scurt (care trebuie platita in cursul acestui an) de 24 de miliarde de euro. La aceasta, se mai adauga 9,6 miliarde de euro reprezentand serviciul (partea de capital si dobanzile, n. red.) aferent datoriei pe termen mediu si lung, de 40 de miliarde de euro.
In schimb, statul are anul acesta nevoie de finantari externe de numai 2-4 miliarde de euro, mai spune guvernatorul.
"Serviciul datoriei externe si posibila parte a deficitului public care ar fi finantat extern se echilibreaza cu intrarile din fonduri structurale sau de coeziune si imprumuturi contractate anterior", spune Isarescu.
Daca in cazul bancilor, care au datorii externe pe termen scurt de 10 miliarde de euro, BNR se asteapta ca finantarile sa fie rostogolite in proportie de circa 90%, in cazul companiilor scenariul este mult mai pesimist. Astfel, pana la jumatate din datoriile de 14 miliarde de euro
s-ar putea sa nu fie prelungite, ceea ce ar insemna ca aceste firme vor avea nevoie de sume importante in valuta.
Isarescu a tinut sa sublinieze ca, in orice caz, necesarul de finantare externa a Romaniei in 2009 este cu mult mai mic decat sumele "vehiculate" de analistii straini, care depasesc 30 de miliarde de euro.
"Ma adresez in acest fel si multiplelor rapoarte despre situatia Romaniei, majoritatea negative si majoritatea avand ca principal argument un potential gap (gol, n. red.) de finantare. Este posibil sa apara, dar de la sectorul privat."
Statul avea la sfarsitul anului trecut o datorie externa de 10,7 miliarde de euro, iar platile in contul acestei datorii se vor ridica anul acesta la 1,6 miliarde de euro. In functie de alte decizii, precum si de executia bugetului, statul ar putea sa aiba nevoie de 2 pana la 4 miliarde de euro din finantari externe, anticipeaza Isarescu. Guvernatorul a subliniat ca un eventual acord cu Fondul Monetar International ar presupune derularea unei operatiuni de tip swap cu BNR, care ar permite majorarea rezervelor valutare ale Romaniei.
Acesti bani nu ar ajunge in economie decat printr-o interventie a BNR, a aratat Isarescu. Pe de alta parte, fondurile atrase de la Uniunea Europeana ar ajunge la Ministerul de Finante si este posibila chiar contractarea unor imprumuturi pentru sustinerea proiectelor de investitii de la institutii precum Banca Europeana pentru Investitii.
Nu sunt probleme de lichiditate. Guvernatorul Isarescu a reluat ieri discutiile privind lichiditatile de pe piata monetara si a aratat ca, daca ar exista intr-adevar o penurie de lei, atunci nu ar trebui sa mai fie presiuni pe deprecierea cursului. Guvernatorul spune ca cei care pariaza impotriva leului sunt cei care se plang de lipsa de lichiditati.
"Cei care tin pozitii lungi in valuta (au vandut lei contra euro, n. red.), e normal sa nu aiba lichiditati. E greu sa ii mai mangai pe crestet vazand ca au pozitii lungi de sute de milioane de euro. Ii asteptam sa se linisteasca." BNR a preferat de la inceputul anului sa deruleze operatiuni repo, prin care injecteaza lichiditati, doar cu unele banci, astfel incat sa permita Trezoreriei sa finanteze deficitul bugetar. Totusi, BNR a evitat sa injecteze masiv lei in piata, pentru a nu alimenta presiunile pe curs. De altfel, in ultimele zile, cand zlotul polonez si forintul maghiar s-au prabusit la minime istorice in fata euro pe fondul sentimentului regional negativ, leul a fost foarte stabil, dealerii considerand ca BNR a intervenit din nou, indirect, pe piata.
Bancile sunt bine capitalizate. Indicatorul de solvabilitate la nivel de sistem a urcat in trimestrul al patrulea cu jumatate de punct procentual, la 12,5%. "Capitalizarea sau nationalizarea sunt respinse de catre banci. Bancile straine din Romania nu sunt subcapitalizate", a spus guvernatorul. Bancile locale cu actionariat austriac sunt foarte bine capitalizate, iar includerea lor alaturi de alte subsidiare din regiune le dezavantajeaza, a precizat Isarescu.
Economistul-sef al BNR: Adoptarea euro e un exercitiu in primul rand politic
Romania isi mentine obiectivul de a adopta euro in 2014, insa procesul este in primul rand unul politic si unul tehnic, sustine economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. "Adoptarea euro nu este un exercitiu tehnic, ci este un exercitiu in primul rand politic, pentru ca masurile care trebuie luate pentru sustenabilitatea convergentei nominale sunt de natura reformelor structurale, nu sunt de natura monetara si fiscala. In aceste conditii ele necesita suport guvernamental si vointa politica puternica", a spus Lazea la un seminar organizat la Parlamentul European. Pentru tranzitia la euro este necesara mentinerea leului in mecanismul european al ratelor de schimb (ERM II) o perioada de minimum doi ani. Lazea a precizat ca Romania intentioneaza sa intre in ERM II la 1 ianuarie 2012 si sa ramana perioada minima de doi ani. "Noi ne propunem sa stam minimum doi ani, dar bineinteles ca judecarea performantei se face in comun cu organismele europene si este posibil, desi noi nu dorim asta, sa stam mai mult", a explicat Lazea. Claudia Medrega
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
