Eveniment

Isărescu cere guvernului PNL să-şi finanţeze deficitul fiscal din piaţă şi nu să folosească rezerva valutară: Ţara are exces de lichiditate!

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Avem obiceiul ca şi o depreciere de doi bani, şi la propriu, şi la figurat, să fie trecută la capitolul apocalipsă

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Avem obiceiul ca şi o depreciere de doi bani, şi la propriu, şi la figurat, să fie trecută la capitolul apocalipsă

Autor: Iulian Anghel

29.11.2019, 00:07 1604

Guvernatorul BNR a reac­ţionat la „ce a citit în presă“ în legătură cu mo­da­lităţile de finanţare a de­ficitului bugetar, care, la rectificarea bugetară de ieri, a fost majorat de la 2,8% din PIB la 4,4% din PIB, ceea ce obligă guvernul să găsească cel puţin 16 mld. lei suplimentar pentru finanţarea lui.

„Reacţionez la ce am citit dimineaţă în presă. Guvernul are buffer (stoc de rezervă în valută), nu l-a consumat. Dar e bine să îl folosească? Vă întreb pe dumneavoastră, ca spe­cialişti“, a spus joi Isăreascu în alocuţiuna sa la conferinţa anuală a Asociaţiei Analiş­ti­lor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Întrebarea lui s-a vrut vădit retorică, pentru că a continuat: „Ţara are exces de lichiditate! BNR face eforturi să sterilizeze acest exces, cu costurile de rigoare. Sistemul bancar românesc are şi el costuri. În mo­men­­tul când absorbim excesul de lichi­ditate dăm băncilor 2,5% sau mai puţin, faţă de cca 3% cât oferă Ministerul Finan­ţelor. Dacă Ministerul Finanţelor Publice ar vinde buf­ferul, ar mai adăuga la excesul de lichi­di­tate. Dar asta ne trebuie? Şi i-ar folosi cuiva?“

Guvernul a adoptat ieri a doua rectificare bugetară din an, care majorează deficitul bugetar de la 2,8% din PIB la 4,4% din PIB, iar economiştii s-au întrebat cum va fi finanţat acest deficit. Cum această rezervă este secretă, opiniile economiştilor sunt la extreme: unii cred ar avea câteva miliarde de euro, alţii că seiful e gol. În acest ultim caz unii economişti opinează că nu ar fi în piaţă lichiditate destulă pentru o ofertă de titluri de trezorerie atât de mare. Ba piaţa este lichidă şi facem eforturi să o sterilizăm, a insistat Isărescu.

 

Critici pentru economistul-şef al BNR

El a apărat joi poziţia guvernului de a nu se angaja într-o discuţie pe fond privind temeinicia aplicării legii care majorează pensiile cu 40% în 2020, după ce doi influenţi economişti - Daniel Dăianu, şeful Consiliului Fiscal, şi Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale - au cerut miercuri Executivului să proroge termenele aplicare a legii pensiilor, întrucât cheltuielile ce le pretinde ar însemna o lovitură devastatoare pentru echilibrul bugetar. Isărescu l-a criticat pe Lazea afirmând că decizia de aplicare sau de prorogare a termenelor din legea pensiilor nu este o atribuţie a BNR, ci este o decizie politică. Miercuri şi premierul Ludovic Orban şi preşedintele Klaus Iohannis au spus că termenele din legea pensiiilor se vor aplica aşa cum sunt ele înscrise în lege.

„Eu cred, o spun de la început, apropo de ce am văzut ieri pe la televiziuni şi aşa mai departe, cum cred eu că s-au distorsionat unele mesaje, că abordarea guvernului este corectă. Nu putem să le luăm pe toate să le discutăm. Mai întâi şi întâi trebuie să vedem care este situaţia clară a bugetului.“

Sub presiunea evenimentelor şi men­ţinând o tendinţă de depreciere începută în septembrie, cursul leu/euro a alunecat miercuri pe piaţa valutară dincolo de pragul 4,8 lei pentru un euro. Ieri BNR a cotat însă cursul la 4,7788 lei/euro, adică sub cotaţia de miercuri de 4,7792 lei/euro. Iar cursul pe piaţa valutară a coborât sub 4,8 lei/euro.

Nu există un barometru mai bun pentru relevarea unor dezechilibre decât piaţa valutară. Dar nici tendinţa de face din tânţar armăsar nu ajută la nimic, a mai spus guvernatorul.

„Probabil cel mai vizibil barometru al existenţei unor dezechilibre fundamentale, precum deficitul de cont curent, dar şi al schimbării de sentiment, al percepţiei, inclusiv din cauza unor factori emoţionali, este piaţa valutară. Iar evoluţiile recente pe această piaţă, inclusiv cele în context regional, sunt relevante. Accentuez relevante, nu alarmante! Dar, vedeţi, avem obiceiul ca şi o depreciere de doi bani, şi la propriu, şi la figurat, să fie trecută la capitolul recorduri, alarmă, apocalipsă.“

Potrivit guvernatorului, o corecţie a deficitului de cont curent nu se poate face doar prin deprecierea cursului de schimb. Când ai un deficit bugetar care este responsabil de 4,4% din deficitul de cont de 5,5%, nu are niciun rost să vorbeşti despre echilibrarea contului curent (prin deprecierea monedei): „Trebuie să ne adresăm deficitului guverna­mental dacă dorim reducerea deficitului extern. Iar o depreciere a cursului nu face decât să majoreze deficitul guvernamental, încarcă povara finanţării deficitului. (...). Deprecierea, mai ales la nivelurile moderate consemnate în ultimii ani (3-5 la sută pe an), are mai degrabă rolul de a tempera presiunile pe piaţă, de a evita formarea/alimentarea altor dezechilibre. Să nu uităm faptul că mişcarea cursului de schimb poate fi şi un instrument care poate apăra economia de mişcări speculative“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO