Proiecţiile macroeconomice ale Ministerului de Finanţe sunt optimiste sau chiar nerealiste, iar o creştere economică de peste 5% din PIB este foarte puţin probabilă, având în vedere stimulul fiscal mai redus de anul acesta, consideră Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
♦ Am spus destul de clar că noi estimăm că pe partea de venituri bugetare avem diferenţă destul de mare faţă de proiecţia Ministerului de Finanţe. În primul rând, diferenţa vine din proiecţiile macroeconomice pe care Ministerul de Finanţe le are destul de optimiste, ca să nu spunem nerealiste.
♦ Dacă ne uităm la instituţiile care fac proiecţii, nu există nici măcar o instituţie în afara Finanţelor care să proiecteze o creştere de peste 5% a PIB-ului. Nu zic că nu este posibilă, dar probabilitatea este mică. Dacă în 2016, când am avut un cumul de măsuri fiscale, un stimul fiscal de peste 2% din PIB, am reuşit să facem 4,8% creştere economică, anul acesta avem un stimul fiscal mult mai mic. Deficitul bugetar creşte de la 2,6-2,8% pe standarde ESA, avem o creştere la 3%, creşterea de deficit este mult mai mică, stimulul fiscal este mult mai mic.
♦ Nu prea ai niciun motiv să crezi că vei avea un stimul la fel de mare sau chiar mai mare decât anul anterior, să ai o creştere economică de peste 5%.
♦ Riscurile sunt foarte mari dacă am asuma o creştere economică de peste 4%, diferenţa de venituri între proiecţia Ministerului de Finanţe şi una realistă ar fi de 2-3 mld. lei, venituri supraestimate.
♦ Atunci când se discută despre proiecţii nu are nimeni dreptate, dar poţi spune că o proiecţie este mai realistă decât alta, se poate întâmpla sa ai o creştere şi de 6%, dar probabilitatea să ai un astfel de scenariu este mică. O construcţie prudentă ar fi utilizat o creştere de peste 4%, care era şi în intervalul prognozat de analişti.
♦ Apropo de nivelul veniturilor şi de relaxare fiscală, ideea că am redus TVA de la 24% la 19% este falsă, am redus TVA cu mult sub nivelul de dinainte de criză. Dacă ne uităm pe coşul de consum al populaţiei, TVA-ul în acest moment este sub 14%, rata medie pe coşul de consum. Când aveam cota standard de 24% în 2010, cota medie pe coşul de consum era de 22%. Reducerea de TVA este de la 22% la 14%, deci noi am redus TVA cu 8 puncte procentuale, nu cu 5.
♦ Pe partea de cheltuieli bugetare am identificat o subevaluarea pe care nu am mai văzut-o niciodată până acum, a contribuţiei României la bugetul UE, care scade faţă de anul trecut. Anul trecut am avut 6 mld. lei, acum avem 5,5 mld. lei. N-am mai văzut în nicun buget până acum să subevaluezi contribuţia la UE, care este o cheltuială obligatorie.
♦ Este primul an de când cheltuielile cu bunuri şi servicii scad în termeni nominali, este important să vedem ce măsuri avem de ajustare, care sunt măsurile efective. Mare parte din cheltuielile de bunuri şi servicii sunt legate de Casa de Sănătate.
♦ România va avea în 2017 cel mai mare deficit bugetar din Europa, de peste 3%.
♦ Poţi avea o ideologie cu venituri bugetare mici, dar cheltuielile trebuie să fie în oglindă, cât îţi permite anvelopa bugetară.
♦ Una dintre cauzele pentru care evaziunea fiscală este atât de mare este percepţia că taxele sunt mari, însă taxele nu sunt mari în comparaţie cu alte state.
