Eveniment

Iohannis, Orban, Tătaru – cine este responsabil pentru creşterea de cinci ori a numărului de cazuri zilnice în două luni? Poporul sau autorităţile?

♦ În luna august, numărul de cazuri zilnice se situa în medie la 1.000 de persoane nou infectate, iar două luni mai târziu numărul a crescut la 5.000 de cazuri ♦ România ocupă locuri fruntaşe la mortalitate în Europa, cu peste 80-100 de decese zilnic.

Creşterea accelerată a numărului de cazuri noi de COVID-19 depistate zilnic, după ce ieri 40% dintre testele prelucrate au fost pozitive, ridică între­barea privind modul în care autorităţile au gestionat valul al doilea de infectări şi măsurile care ar fi trebuit luate pentru a limita răspândirea virusului.

Premierul Ludovic Orban a pus responsabilitatea mortalităţii crescute în România în cazul pacienţilor cu COVID pe oamenii care s-au îmbolnăvit.

„Totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc. Dacă persoanele care se îmbolnăvesc sunt persoane care au şi alte boli sau au vârste înaintate, boala afectează mult mai tare aceste persoane. Se şi vede pe statisticile legate de decese că cele mai multe decese sunt provocate de COVID pentru că persoane care au alte boli, alte afecţiuni şi, în general, care au o vârstă mai ridicată. Asta este“, a spus într-un interviu pentru Europa Liberă premierul Ludovic Orbaan.

Doar 11,4 mld. lei au fost bugetaţi pentru Ministerului Sănătăţii în decembrie 2019, când a fost propus proiectul de buget pentru 2020 de către guvernul PNL, condus de Orban, o scădere de 23% faţă de anul 2019. Ulterior, în pandemie, Guvernul a apelat la rectificări bugetare şi sume suplimentare acordate Sănătăţii pentru a răspunde nevoilor de echipamente şi materiale din situaţia de criză sanitară.

Ludovic Orban, premierul României, în interviu la Europa Liberă: Totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc.

ZF a scris despre accesul limitat al pacien­ţilor la investigaţii medicale încă dinainte de pandemia de COVID-19, iar medicii şi specialiştii din sănătate au atras atenţia în ultimii ani despre lipsa accentului pe pre­venţie, despre lipsa unor registre de pacienţi astfel încât politicile publice făcute de către stat să fie applicate specific pe afecţiunile românilor.

„Cei care conduc ţara în ultimele nouă luni sunt cei mai vinovaţi de situaţia în care ne aflăm. Din luna martie eu am vorbit constant despre nevoia de creştere a capacităţii de testare. La începutul lunii aprilie am făcut apel către Direcţiile de Sănătate Publică să deschidă noi linii de comunicare, să ceară ajutorul voluntarilor. La nivel guvernamental nu am văzut expertiză care să dea o coordonare acestei lupte, care se duce haotic, cu rezultatele pe care le vedem“, a spus pentru ZF Emanuel Ungureanu, deputat USR şi unul dintre cei mai activi politicieni în ceea ce priveşte lipsurile din Sănătate.

El a explicat că după primul val de pandemie, care a luat prin surprindere toate ţările, statul român nu a reuşit să se organizeze tehnologic pentru a uşura munca birocratică a medicilor, copleşiţi de cazurile COVID de care se ocupau. Astfel, nu există un departament de comunicare a datelor care să coordoneze activitatea la nivel naţional.

Mai mult, explica Ungureanu, specialişti în sănătatea publică nu au fost întrebaţi de autorităţi cum ar putea gestiona mai bine pandemia, dându-l exemplu pe profesorul Răzvan Cherecheş, şeful departamentului de sănătate publică de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

În timp ce numărul de cazuri creşte semnificativ, preşedintele Iohannis dă detalii despre numărul de locuri din spitale de la terapie intensivă prin intermediul Facebook şi anunţă videoconferinţe la nivel european la care va participa. Ludovic Orban, premierul României, spune că vinovaţi pentru infectare sunt românii, iar ministrul Sănătăţii Nelu Tătaru merge prin ţară în încercarea de a afla capacităţile spitalelor dintr-o anumită zonă, în vizite anunţate în unităţile medicale vizate.

Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii: Luăm în calcul respectarea unor reguli şi aplicarea de restricţii acolo unde se impune, cât mai devreme posibil.

Cu toate măsurile la dispoziţie, autorităţile anunţă zilnic număr tot mai mare de infectări.

Dacă la câteva sute de cazuri pe zi, autorităţile au ţinut activă timp de două luni starea de urgenţă, în luna septembrie, la ameninţarea unui al doilea val al pandemiei, au fost organizate alegerile locale, în 27 septembrie, iar măsurile de restricţie au fost relaxate. Dacă până în septembrie, numărul de cazuri intrase pe un „platou“, fiind raportate până la 1.000 de cazuri zilnice, în luna octombrie cazurile au crescut semnifi­cativ, de mai bine de cinci ori faţă de lunile august, septembrie. Ieri, spre exemplu, din cele 10.000 de teste prelucrate la nivel naţional, 4.000 au fost pozitive, adică 40% din total.

În prezent, autorităţile nu iau în considerare o nouă stare de urgenţă, însă la nivel european mai multe ţări, printre care Marea Britanie, Franţa, Austria, Spania au impus o serie de restricţii pentru a ţine sub control valul de îmbolnăviri.

georgiana.mihalache@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.