„Există voci care spun că de ce nu cerem noi schimbarea de urgenţă a guvernului. Ce dorim noi este o schimbare a puterii în România. Noi dorim să preluăm puterea, noi, PNL. Nu mai există două partide (PNL şi PDL, aflate în proces de fuziune - n. red.), ci unul singur - PNL nou - care doreşte să preia puterea.“
Potrivit lui Iohannis, schimbarea puterii se va întâmpla în 2015 sau cel mai târziu în 2016, când vor fi alegeri parlamentare.
„Nu dorim cosmetizarea unui guvern PSD, nu ne interesează cosmetizări de ochii lumii, ci schimbare profundă. Asta am înţeles de la cetăţenii care au votat“, a spus Iohannis.
Preşedintele României nu-l poate însă schimba din funcţie pe prim-ministrul ţării. Prin urmare, doar Parlamentul, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, poate înlocui guvernul şi abia apoi şeful statului poate, la rându-i, propune un nou şef la Palatul Victoria. Ca acest lucru să se petreacă, trebuie să se modifice raportul de forţe din forul legislativ, net favorabil acum guvernului format în jurul PSD. Abia schimbat guvernul putem vorbi despre o nouă politică de guvernare şi de un nou program economic.
Programul electoral al preşedintelui ales cuprinde o serie de măsuri economice (chiar dacă preşedintele nu are atribuţii directe în politica guvernului) precum revenirea la cota de TVA de 19%, de la 24% acum, dar acestea sunt deziderate, pentru că un singur punct de TVA, de pildă, înseamnă un gol în buget de 2,1 miliarde de lei anual, bani ce trebuie găsiţi de undeva – din creştere economică, ce nu se întrezăreşte a fi prea mare, dintr-o mai bună colectare, care nu vine, sau din noi taxe.
Gata cu legea amnistiei
Deocamdată, actualul guvern şi actuala majoritate arată că doresc să colaboreze cu viitorul preşedinte. Camera Deputaţilor a respins ieri controversatul proiect al legii amnistiei şi graţierii, o cerere expresă a preşedintelui ales şi o temă de confruntare în întâlnirea directă dintre Iohannis şi Ponta, în timpul campaniei.
De asemenea, Camera Deputaţilor a aprobat cererea Justiţiei de arestare a deputatului Ion Diniţă.
România economică în ochii noului preşedinte
Ce vrea Iohannis
1. Reducerea TVA de la 24% la 19%, alături de „impozitare redusă şi simplificată” care să atragă investiţii străine şi să susţină capitalul local. Nevoile bugetare mai mari ar fi acoperite prin îmbunătăţirea eficienţei fiscale, prin simplificarea şi creşterea colectării, potrivit programului.
2. Programul are în vedere o dezbatere între menţinerea sistemului în care salariaţii plătesc pensiile sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale. În plus, se are în vedere introducerea unui sistem de pensii ocupaţionale şi asigurări sociale pentru activităţi ocazionale.
3. Programul prezidenţial menţionează ca priorităţi modernizarea agriculturii locale, inclusiv prin dezvoltarea micilor afaceri în mediul rural. Priorităţile ar fi modernizarea sistemului de irigaţii şi consolidarea regimului de proprietate funciară, care ar stimula antreprenoriatul în agricultură.
4. Pe partea de infrastructură, Iohannis propune ca toate partidele politice să discute şi să îşi asume un master plan pe 10 ani pentru transport rutier, feroviar, maritim şi aerian. Priorităţile sunt sistemul naţional de autostrăzi şi aeroporturile.
5. România poate deveni un actor european prin intermediul industriei şi al energiei. În energie, programul prezidenţial menţionează diversificarea surselor şi stabilirea unei strategii energetice, în timp ce pentru industrie vizează o abordare pe întregul lanţ valoric, de la materii prime la servicii postvânzare.
Care este realitatea
Taxa pe valoare adăugată are a doua pondere ca mărime în veniturile bugetului consolidat, contribuind la buget 38 mld. lei în primele nouă luni ale anului şi cu 52 mld. lei anul trecut. O reducere a TVA cu cinci puncte procentuale ar însemna o scădere cu
10 mld. lei a veniturilor la bugetul de stat, care trebuie găsiţi din altă parte.
Deficitul fondului public de pensii este în medie de 3 mld. euro anual şi se va adânci. În condiţiile unei natalităţi în scădere, raportul dintre salariaţi şi pensionari este din ce în ce mai nefavorabil angajaţilor. La jumătatea anului, România avea peste 4,4 milioane de salariaţi în economie şi 5,4 milioane de pensionari.
Agricultura are o pondere de aproximativ 6% în PIB, dar în agricultură lucrează circa o treime din populaţia ocupată, un număr absolut enorm. Raportul arată ineficienţa cu care se lucrează în agricultură, mai ales în condiţiile în care cea mai mare parte din oamenii ocupaţi lucrează în agricultura de subzistenţă.
România are un master plan general de transport al României, pentru perioada 2014-2030, elaborat recent. Documentul, obligatoriu pentru atragerea de fonduri europene, spune că România are nevoie de 49 de mld. euro până în 2030 pentru infrastructură, dar poate strânge doar 35 mld. euro.
Guvernul lucrează la o strategie energetică. România dispune de toate tipurile de resurse energetice. Anul trecut, pe fondul unei reduceri a consumului intern, România a exportat 4,7 TWh energie şi a importat 2,7 TWh.
Preşedintele german: Germania va sprijini România în consolidarea statului de drept
Preşedintele german, Joachim Gauck, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru victoria la alegerile prezidenţiale de duminică şi l-a asigurat că Germania va continua să sprijine România pe drumul reformelor importante, în special în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept.
„Preluaţi mandatul în vremuri marcate de mari provocări la adresa Europei şi a ţării dumneavoastră. Fiţi sigur că Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept.“
Joachim Gauck l-a asigurat pe Klaus Iohannis că „încrederea reciprocă va sta la baza cooperării“ şi că „relaţiile bune, de prietenie, dintre ţările noastre vor fi dezvoltate şi aprofundate atât la nivel european, cât şi internaţional“.
Merkel, către Iohannis: Împreună vom aprofunda relaţiile bilaterale. Germania va sprijini România cu sfaturi şi fapte
Cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic lider al Europei, l-a felicitat ieri pe Klaus Iohannis pentru victoria în alegerile prezidenţiale, asigurându-l că Germania va rămâne, după cum singură afirmă, „un partener de nădejde“ al României.
„Vă felicit din toată inima pentru alegerea dumneavoastră în funcţia de preşedinte al României. (…) Vom sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru ţară dumneavoastră şi pentru Uniunea Europeană şi vom rămâne un partener de nădejde. Sunt convinsă că împreună vom putea aprofunda relaţiile noastre bilaterale“, i-a transmis Angela Merkel lui Klaus Iohannis.
Relaţiile dintre România şi Germania au fost mai degrabă reci în ultimii ani – Germania fiind una dintre ţările care s-au opus aderării României la Spaţiul Schengen – în ciuda faptului că, din punct de vedere economic, făgaşul este bun.
Germania este principalul partener comercial al României şi înseamnă 18% din exporturile ţării. Germania se află pe locul doi, după Olanda, ca cifră de afaceri totală a firmelor locale cu capital străin. Dacă ţinem însă seama că Olanda este mai degrabă un „paravan”, putem spune că Germania este în frunte şi aici. Peste 10.000 de companii cu capital majoritar german cu afaceri cumulate de 19 miliarde de euro şi 200.000 de salariaţi activau pe piaţa românească în 2012. Capitalul german are o prezenţă puternică în special în industria componentelor auto, prin afaceri precum Continental şi Schaeffler, dar şi în comerţ, prin Kaufland, liderul pieţei de retail, sau Metro. 10% din investiţiile străine directe în România (6,7 miliarde de euro) sunt din Germania.
