Caută doar în titlu
Eveniment

Investiţiile au salvat economia în T1/2020. Industria îşi revine, iar IT&C câştigă puncte bune în PIB

Cu o creştere pe volum de 9,9% în T1 2021 faţă de T1 2020, investiţiile au avut un aport semnificativ în creşterea economică din primele trei luni ale anului faţă de T4/2020, de 2,8%, şi au temperat căderea, an/an, până la 0,2%, arată datele INS.

Statistica a reconfirmat marţi datele-semnal pri­vind creşterea econo­mică din T1/2021: un plus de 2,8% faţă de T4/2020 şi o scădere de 0,2% în T1/2021 faţă de T1/2020.

Datele defalcate arată o revenire a consumului şi o creştere semni­ficativă a investiţiilor. „Consumul îşi revine clar. Investiţiile cresc – rămâne să vedem dacă avem de-a face cu o creştere a investiţiilor private sau publice“, comentează economistul Aurelian Dochia.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în T1/2021, cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au crescut, an/an, cu 36,7%, până la 4,5 miliarde de lei. Cheltuielile totale de investiţii (din buget, din fonduri UE sau din împrumuturi) au crescut cu 37,7%, până la 8 miliarde de lei.

„Nu avem nicio bază să ne îndoim că aceste investiţii nu ar fi reale. Vin şi bani europeni – nu s-a ajuns, poate, la nivelul aşteptat pentru investiţii pentru 2021. Dar investiţiile sunt şi ar putea să crească. În plus, începem să tragem speranţe la banii din PNRR (planul de consolidare postcriză, de 29,2 mld. euro, din care jumătate sunt granturi şi jumătate împrumuturi - n.red.). Avem, prin urmare, o revenire de consum şi o creştere solidă a investiţiilor. Ceea ce văd foarte complicat în acest tablou de bord este situaţia balanţei comerciale: consumul revine puternic (plus 42,8% în aprilie faţă de aprilie 2020 – n.red.), primim şi bani mai mulţi de la UE, dar economia are nevoie de un anume timp pentru a înghiţi aceşti bani şi aici apare un deficit de balanţă, întrucât consumăm mai mult din import“, comentează economistul Laurian Lungu. Toate datele arată că, în acest an, deficitul comercial va sări de 20 de miliarde de euro (un lucru neîntâlnit de la criza trecută) şi, sigur, va pune presiune puternică pe cursul de schimb.

Exportul net de bunuri şi servicii a contribuit în T1, an/an, cu  minus 6,8% la PIB şi a avut, de asemenea, o contribuţie negativă de 2,6% la creşterea economică. Este segmentul care, practic, a trântit la pământ rezultatele economice din primul trimestru al lui 2021.

Pe partea de formare a PIB, industria pare că-şi revine destul de bine. Însă scade aportul ei la PIB – ajuns în T1 la 18,8% (19,7% în 2020). Contribuţia industriei la creşterea economică a fost pozitivă: un plus de 0,4%. Pe volum, industria a crescut cu 2,2%, an/an.

Economistrul Aurelian Dochia pune scăderea ponderii industriei tradiţionale în PIB pe seama creşterii robuste a altor componente ale economiei – IT&C, de pildă, care a ajuns în T1 din 2021 să “acapareze“ 8% din economie (6,8% în 2020) şi să contribuie cu 0,8% la creşterea economică (cea mai mare pondere dintre toate ramurile, pe partea de formare a PIB). „Industria noastră se bazează, în bună măsură, pe industria auto. Dar am avut scandalul cu «dieselul», apoi a fost criza. Industria auto se confruntă acum cu lipsa microcipurilor şi scum­pirea materiilor prime; îşi revine mai greu. În aceeaşi vreme, în IT se fac in­vestiţii solide şi, astfel, ponderile în economie se reaşează“, comen­tează Dochia.

Construcţiile, care anul trecut au ţinut la suprafaţă economia, au avut o creştere zero la PIB, în T1, dar, după cum spune Lungu, “e bine că nu au scăzut“. Pe volum, ele au avansat cu 1,1%, dar ca indice de preţ saltul este de 3,1% şi aici va fi marea problemă a acestui an – creşterea preţurilor, pentru că totul se va reflecta, până la urmă, în preţul final. Inflaţia ar putea fi, astfel, mult mai mare decât cea de 4,1% pe care o anticipează BNR, potrivit economiştilor.

Pe categorii de utilizări, contribuţii pozitive importante la creşterea PIB au avut consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu 0,8%, contribuind cu 0,5% la creşterea PIB, şi formarea brută de capital fix (investiţiile), al cărei volum s-a majorat cu 9,9%, contribuind cu 1,7% la creşterea PIB.

La scăderea PIB în trimestrul întâi din 2021, faţă de T1/2020, au contribuit tranzacţiile imobiliare, a căror contribuţie la creşterea economică a fost de minus 0,1%. Acestea au avut o pondere de 8,2% la formarea PIB şi o scădere a volumului de activitate cu 1,3%.

Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, servicii administrative au contribuit negative la creşterea economică cu 0,7%, având o pondere de 6,6% la formarea PIB, şi înregistrând, de asemenea, o scădere a volumului de activitate cu 9,7%.

Impozitele nete pe produs au avut o contribuţie negativă la economie de 0,2%, cu o pondere de 9,7% la formarea PIB, înregistrând o reducere a volumului lor cu 1,9%.

Produsul Intern Brut (ajustat) estimat pentru trimestrul întâi din 2021, a fost de 284,9 miliarde lei, preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,8% faţă de T4/2020 şi la acelaşi nivel cu cel înregistrat în trimestrul întâi din 2020.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.