O parte dintre cei peste 200 de beneficiari care au câştigat anul trecut şi anul acesta proiecte cu finanţare europeană pentru a înfiinţa afaceri riscă să intre în incapacitate de plată şi să-şi închidă afacerile înainte de vreme din cauza întârzierii rambursărilor, spun reprezentanţii companiei de consultanţă în fonduri europene Structural Consulting Group. Consultanţii subliniază această situaţie într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Dacian Cioloş, ministrului fondurilor europene Aura Răducu şi lui Vladimir Rovinţescu, directorul autorităţii de management al POSDRU, pro-gramul care gestionează liniile de finanţare cu probleme.
Elena Cobianu, 25 de ani, absolventă a Facultăţii de Comunicare, este unul dintre tinerii antreprenori care au aplicat în această vară un proiect în cadrul liniei de finanţare „Romania Start-up” pentru obţinerea unei finanţări de circa 84.000 de lei, ca să realizeze o platformă online de consultanţă pentru achiziţia de cadouri (www.decadoo.com).
„Proiectul nostru a început oficial pe 5 august, iar până la data de 5 decembrie 2015 noi trebuia, teoretic, să facem toate cheltuielile eligibile din proiect. Însă până în prezent noi nu am primit niciun ban din finanţarea pe care am câşti-gat-o, iar dacă vom primi banii nu ştiu dacă vom putea cheltui mai mult de 10% din sumă până pe 5 decembrie. Noi am respectat toate condiţiile din contract, am făcut şi două angajări pentru care plătim taxele la zi, pentru că altfel suntem sancţionaţi, însă nimeni de la stat nu e sancţionat dacă autorităţile nu respectă termenii contractului şi ne blochează afacerea“, a spus Elena Cobianu. Antreprenoarea, care administrează platforma online prin intermediul companiei Web Generals SRL-D, spune că a fost nevoită să îşi ia un loc de muncă part time pentru a putea lucra în paralel şi la afacere, în timp ce partenerul său în proiect s-a angajat cu normă întreagă.
Linia de finanţare „Romania Start-up“, pentru care Elena Cobianu a aplicat, a avut o alocare financiară de circa 100 mil. euro şi a finanţat peste 40 de proiecte ale antreprenorilor aflaţi la început de drum, aceştia putând primi câte 25.000 de euro finanţare. Tinerii antreprenori care au accesat aceste finanţări (o mare parte fiind studenţi) şi-au deschis afaceri în domenii precum crearea de software, vulcanizare, service auto, servicii de catering, servicii de fotografiere, prelucrare lemn etc. „Am vrut la un moment dat să renunţăm de tot la idee din cauză că nu mai primeam banii, însă nu puteam din cauza contractului. Ar fi de mare folos dacă, în cazul în care se vor face plăţile, să se prelungească termenul pentru cheltuieli eligibile. Mi-ar plăcea să continui mai departe cu această idee, să fiu antreprenor în România şi nu în altă parte“, a mai spus Elena Cobianu.
O altă linie de finanţare la există probleme în rambursare este cea dedicată dezvoltării economiei sociale, care a avut două “apeluri” lansate anul trecut şi care a finanţat peste 170 de proiecte. Proiectele de economie socială sprijină înfiinţarea unor afaceri (de tipul brutăriilor, tâmplăriilor, tipografiilor, textile etc.) în care lucrează persoane din grupurile vulnerabile, pentru integrarea acestora.
“Falimentul instituţional îl precede/cauzează pe cel individual. Dacă guvernul nu reuşeşte să-i plătească rapid pe cei care şi-au asumat un risc (beneficiarii schemelor de minimis), vom fi martorii unor destine marcate încă de la început de eşec. Ar fi păcat să pierdem o generaţie de antreprenori cu spiritul frânt de incapacitatea autorităţilor de a-şi onora obligaţiile contractuale », a spus Dragoş Jaliu, partener în cadrul Structural Consulting Group, companie care administrează platforma www.fonduri-structurale.ro.
Consultanţii au averitzat, în scrisoarea transmisă oficialilor, că există un pericol iminent ca aceste start-up-uri şi afaceri sociale să intre în incapacitate de plată şi să se închidă din lipsa resurselor financiare.
“Şansa unor antreprenori de a supravieţui primului an se numără acum în zile. Sunt oameni care au sperat că fondurile europene nu sunt doar un miraj şi şi-au asumat demararea unor afaceri, sociale sau nu. Sunt afaceri în prag de colaps nu din prost management ci din faptul că, din nou, statul nostru uită sau întârzie major să-şi îndeplinească datoria asumată contractual: să plătească ce a validat”, a spus Dan Barna, partener în cadrul Structural Consulting Group.
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă cei care au primit finanţări europene din schemele de minimis din cadrul POSDRU
- Timpul prea scurt rămas la dispoziţie pentru implementarea majorităţii proiectelor (pe unele linii de finanţare perioada se încheie în primele 5- 10 zile din luna decembrie a acestui an)
- Multe firme care au accesat aceste finanţări au rămas fără lichidităţi şi nu pot plăti contribuţiile şi impozitele pe salarii
- Incapacitatea de a mai contracta noi cheltuieli pentru materii prime, materiale, echipamente, servicii etc. a beneficiarilor deoarece au o credibilitatea din ce în ce mai scăzută în faţa furnizorilor;
- Transmiterea de către organismele intermediare (OIR) către autorităţilor de management, înregistrarea şi ordonanarea la plată a cererilor de plată/rambursare durează mai mult decât procesarea în sine a documentelor de către ofiţerii de verificare din OIR-uri;
- AM POSDRU nu arată, în mod tranparent, care e ordinea în care efectuează plăţile pe proiectele aflate în implementare.
Ce soluţii propun consultanţii
- Procesarea cu rapiditate de către OIR-uri a tuturor cererilor de plată depuse de beneficiarii POSDRU prin care s-a solicitat ajutor de minimis (pe DMI 6.1. şi DMI 3.1.)
- Transmiterea rapidă de către OIR-uri către AM a cererilor deja procesate şi aprobate
- Înregistrarea şi ordonanţarea la plată cu maximă celeritate a cererilor primite la nivelul AM POSDRU
- Efectuarea până pe 27 noiembrie 2015 în mod nediscriminatoriu şi transparent a tuturor plăţilor aferente componentei/tranşelor de ajutor de minimis aprobate prin cereri de plată/cereri de rambursare
Stadiul absorbţiei Fondurilor Structurale şi de Coeziune pe fiecare Program Operaţional (31 octombrie 2015)
Eşecul schemelor de ajutor de minimis (titulatură primită de liniile prin care se alocă finanţări de până la 200.000 de euro) din cadrul programului POSDRU reprezintă imaginea de ansamblu a acestui program, care a fost „vedeta negativă” a programelor cu finanţare din fonduri structurale. Cu o alocare financiară de aproape 3,5 miliarde de euro în perioada 2007- 2013, POSDRU a avut o rată de absorbţie de doar 47% până la finalul lunii octombrie a acestui an, 2015 fiind ultimul an în care se mai pot cheltui banii alocaţi în acest exerciţiu financiar. Paradoxal este că, dacă în general POSDRU a avut probleme din cauză că beneficiarii aveau de făcut prea multe raportări (întrucât proiectele finanţate nu aveau rezultate „palpabile”, fiind vorba de proiecte de tipul cursurilor de training), schemele de minimis din cadrul POSDRU erau singurele în care se puteau vedea „fizic” rezultatele, întrucât se adresează antreprenorilor care pornesc afaceri. Deşi a avut la dispoziţie 19 mld. euro „gratis” de la Uniunea Europeană, România nu a reuşit să atragă decât 10,6 miliarde de euro, adică 56% din totalul fondurilor structurale alocate ţării noastre până în prezent.
