Majorarea veniturilor bugetare prin cresterea accizelor este prima idee care i-a venit guvernului pentru calmarea cresterii fara precedent a importurilor si reducerea deficitului bugetar. Pana la a fi nevoit sa taie din cheltuielile prevazute pentru anul viitor, Ministerul Finantelor incearca sa gaseasca alternative de crestere a veniturilor, care sa descurajeze, implicit, consumul anumitor produse din import.
"Consumul bazat pe importuri determina presiune inflationista si inhibarea cresterii economice", a spus la sfarsitul saptamanii trecute premierul Adrian Nastase. El a adaugat ca trebuie explicat oamenilor ca modernizarea economiei trebuie sa se faca tinand seama de "palierul criteriilor macroeconomice" si ca nu pot fi "supraincalzite" anumite zone din economie, sa fie marita zona importurilor sau zona de consum.
In aceste conditii, premierul a lansat public ideea majorarii accizelor pentru importul unor categorii de bunuri de lux, pe care insa ministrul finantelor Mihai Tanasescu nu a dorit sa o detalieze mentionand doar ca este in curs de analiza. Produsele de lux nu detin insa o pondere insemnata in deficitul comercial dominat in aceasta toamna de importurile energetice si, respectiv, de completare a exporturilor. In plus, cererea pentru astfel de produse este prea putin sensibila la majorari de pret precum cele determinate de cresterea accizelor.
Majorarea accizelor face parte din masurile primare, de criza, la care Ministerul Finantelor este tentat sa recurga atunci cand are nevoie de mai multi bani avand in vedere ca efectul unei asemenea masuri se produce repede. In acelasi timp, poate fi atinsa si tinta descurajarii consumului produselor respective care vor suporta majorari de preturi. ProduseleDeficitul comercial nu
Adrian Nastase a mai spus ca Executivul studiaza un pachet de masuri care sa permita, pentru anul viitor, tinand cont si de reglementarile Uniunii Europene, o planificare mai buna a deficitului fiscal, fara presiuni inflationiste, si un echilibru intre volumul exporturilor si cel al importurilor. Desi deteriorarea balantei externe s-a agravat din septembrie, guvernul nu a avut pregatit un scenariu cu masuri care sa contracareze din timp o asemenea tendinta.
In acest context, el a anuntat ca, pentru anul viitor, Guvernul isi propune o "moderatie" in aplicarea politicilor economice si introducerea unor reguli de intarire a disciplinei financiare, pentru cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare.
Un alt proiect guvernamental vizeaza inlaturarea "barierelor" pentru mediul de afaceri, prin imbunatatirea procedurilor de inspectie financiara, continuarea masurilor de combatere a coruptiei si aplicarea unei legislatii clare si stabile in domeniul fiscal.
Toate acestea reprezinta masuri cu bataie pe termen mediu insa Romania va avea nevoie pe termen scurt de surse de temperare a unui deficit extern in crestere galopanta.
Masurile mentionate de premier au tot fost vehiculate in ultimii ani, actuala deteriorare surprinzatoare a deficitului de cont curent nefiind decat nota de plata a amanarilor in procesul de restructurare a economiei.
Dupa ce multa vreme a somat bancile sa reduca dobanzile, sa dea credite si sa incurajeze consumul, Nastase afirma acum ca "trebuie sa stim cat se intinde plapuma si sa nu facem excese care sa creeze din nou probleme inflationiste". "Consumul trebuie sa conduca la o crestere a productiei interne", spune Nastase uitand ca intarzierea restructurarii economiei o face acum incapabila sa raspunda cererii de consum cu oferta suficienta cantitativ si, cu atat mai putin, competitiva ca pret si calitate in comparatie cu produsele de import.
Premierul a reamintit promisiunea ca guvernul va studia posibilitatea reintroducerii scutirii de impozit pentru profitul reinvestit ceruta in principal de reprezentantii intreprinderilor mici si mijlocii.
Masura de diminuare cu 50% a impozitului pe profitul reinvestit a fost eliminata prin Legea 414/2002 privind impozitul pe profit. Actul normativ a introdus o noua facilitate, si anume posibilitatea companiilor de a utiliza amortizarea accelerata, fara a solicita prealabil acordul autoritatilor fiscale.
Astfel firmele pot include in cheltuieli o cota mai ridicata din valoarea activelor achizitionate, in primul an de la cumparare, ceea ce diminueaza impozitul pe profit datorat statului. In cazul in care nu opteaza pentru amortizarea accelerata, firmele pot deduce din impozitul pe profit o suma reprezentand 20% din valoarea mijloacelor fixe achizitionate.
Seful Guvernului s-a referit si la procesul de privatizare a intreprinderilor de stat, aratand ca vanzarea activelor catre investitorii strategici internationali a fost remarcata ca o metoda eficienta de modernizare tehnologica a acestor societati. El a recunoscut ca privatizarea unitatilor economice a avut si efecte sociale importante, materializate, in principal, prin numarul persoanelor disponibilizate in 2003 si estimat la circa 50.000 de angajati.
"Trebuie sa continuam procesul de privatizare si sa rasturnam cliseul conform caruia Romania reprezinta doar un rezervor de forta de munca ieftina", a conchis Nastase.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
