De astazi in doua saptamani, Consiliul de Administratie al BNR urmeaza sa decida daca inflatia de numai 0,24% inregistrata in februarie reprezinta un argument suficient pentru intreruperea procesului de intarire a politicii monetare si renuntarea la o eventuala noua majorare a dobanzii.
In context, unii analisti financiari se asteapta ca banca centrala sa astepte pana la jumatatea anului pentru a evalua necesitatea unei modificari de dobanda, in timp ce altii anticipeaza noi cresteri.
Rata inflatiei calculata februarie 2006 la februarie 2005 a scazut la 8,49%, cu numai jumatate de punct sub nivelul din urma cu un an. In intervalul de 12 luni, inflatia anualizata a oscilat semnificativ, urcand la 10% in aprilie-mai 2005, si apoi coborand la un minim de 8,1% in octombrie.
In conditiile in care inflatia se mentinea la 8,89% in ianuarie, BNR a hotarat in februarie majorarea cu un punct a dobanzii de politica monetara, pana la 8,5%, anticipand manifestarea in continuare a presiunilor inflationiste.
Din acest punct de vedere, rata lunara de 0,24% inregistrata pentru februarie de Institutul National de Statistica poate fi considerata surprinzator de scazuta. Astfel, inflatia anualizata a coborat la 8,49% - nivel aproximativ egal cu rata dobanzii la care banca centrala a absorbit lichiditati de pe piata monetara dupa decizia de majorare din 8 februarie. Fata de decembrie 2005, inflatia a ajuns la 1,27%, in conditiile in care BNR anticipeaza o rata de maximum 6,5% pentru sfarsitul anului.
La o luna dupa decizia de majorare a dobanzii de interventie, banca centrala poate contabiliza deja o serie de efecte vizibile.
Ratele de dobanda pe piata monetara au crescut vizibil, pana la 7,1-7,3% la depozitele atrase de banci si 8,5-8,6% la depozitele plasate, si au inchis ecartul care le separa de dobanda BNR. De asemenea, o serie de banci in frunte cu BCR au majorat dobanzile la depozitele in lei, apropiindu-le de niveluri de 7%, care sa ofere clientelei castiguri reale si incurajand astfel economisirea in detrimentul consumului imediat. In acelasi timp, au continuat ajustarile de dobanzi la credite in lei, bancile continuand sa-si asume ingustarea marjelor.
Creditarea incetinise inca din ianuarie, cand cresterea reala a fost de numai 0,5%, in paralel cu echilibrarea structurii pe monede, ponderea finantarilor in lei urcand la 47,7% din total.
Cat priveste cursul de schimb, leul s-a intarit cu peste 1% fata de euro si cu 0,7% fata de dolar, ajutand la scaderea inflatiei. Aprecierea s-a temperat recent, fara interventia BNR.
In acest context, o noua majorare a dobanzii de interventie cu 0,25-0,5 puncte procentuale depinde de proiectiile bancii centrale privind evolutia inflatiei in lunile urmatoare, avand in vedere inclusiv cresterea preturilor la gaze programata pentru aprilie.
In februarie, aprecierea leului s-a reflectat in scaderea tarifelor la telefonie cu 2,5%, in conditiile in care serviciile de telefonie mobila sunt facturate in valuta. Adaugand ieftinirea cu 1,8% a serviciilor de posta si telecomunicatii, a rezultat o scadere cu 0,3% a preturilor medii pe sectorul serviciilor. Preturile marfurilor nealimentare au ramas practic neschimbate, Statistica inregistrand o crestere de numai 0,16%, in timp ce alimentele s-au scumpit in medie cu 0,5%. Extremele la acest capitol au fost zaharul, al carui pret a urcat cu 23,1%, in timp ce ouale s-au ieftinit cu 16,2% din cauza scaderii vanzarilor ca urmare a gripei aviare.
BNR mai are doua saptamani de analiza inainte de a discuta din nou despre dobanda de politica monetara si eventuale alte masuri administrative de incetinire a creditului.
Presedintele BCR, Nicolae Danila, afirma recent ca se asteapta ca dobanda sa continue sa urce pana spre 10%. Si Simon Quijano-Evans, analist al Bank Austria Creditanstalt, are o estimare asemanatoare, cu un nivel de 9,5% pentru jumatatea anului, respectiv cu un punct peste nivelul actual.
Alti analisti apreciaza ca BNR nu se va grabi cu o noua crestere de dobanda.
"Imi mentin parerea ca o urmatoare miscare a dobanzii BNR nu ar trebui sa aiba loc inainte de mijlocul anului", spune Florian Libocor. Radu Craciun, analist-sef la ABN Amro, crede ca inflatia de numai 0,24% pe februarie complica discutia.
"Va fi interesant de urmarit in ce masura banca centrala va mai lua in considerare o noua majorare a dobanzilor, pentru ca lucrurile par sa aiba o evolutie mai buna decat anticipase", spune Craciun.
Totusi, avand in vedere angajamentul BNR fata de reducerea inflatiei si faptul ca majoritatea analistilor au prognozat o noua ratare a tintei, inflatia urmand sa nu scada sub 7%, nu este exclusa o atitudine mai agresiva din partea bancii centrale. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
