Eveniment

Inflaţia îşi continuă scăderea, 2,1% în octombrie 2020, fiind sub ţinta BNR. De ce nu scade Isărescu dobânda-cheie? Rata anuală a inflaţiei a ajuns la 2,1% în noiembrie, de la 3,8%, cât era în noiembrie 2019, una dintre cele mai mari din UE

Indicele preţurilor de consum a continuat să scadă în noiembrie şi a ajuns la 2,1%, în partea de jos a intervalului de variaţie al ţintei Băncii Naţionale a României (BNR), arată datele pu­blicate de Institutul Naţional de Statistică.

Inflaţia este aproape la jumătate faţă de anul trecut. Pandemia şi-a pus amprenta asupra cererii şi preţurile, chiar dacă sunt încă în urcare, au încetinit semnificativ creşterea. În aceste condiţii, corelat cu stabilitatea monedei naţionale şi cu lichiditatea din bănci, analiştii economici sunt de părere că BNR ar mai avea spaţiu de reducere a ratei dobânzii de politică monetară, care este în prezent men­ţinută la 1,5%, astfel încât să fie stimulată creditarea şi consumul.

Adrian Vasilescu, BNR, a scris, într-un articol de opinie publicat în ZF, că Banca Naţională îşi păstrează „arme şi gloanţe“ pentru a face faţă şocurilor viitoare care ar putea perturba finanţarea economiei şi a bugetului de stat.

„Publicul, pieţele şi autorităţile ţării sunt informate, prin comunicate operative, că Banca Naţională îşi păstrează «arme si gloanţe» pentru a face faţă oricăror  şocuri ce ar putea să producă perturbări în procesul de finanţare al economiei reale şi al bugetului“, a scris Adrian Vasilescu, care adaugă că politica monetară rămâne baza pe care să fie ridicate stăvilare pentru şocuri inflaţioniste.

„Aşa cum, în faţa şocurilor inflaţioniste din anii 2017 – 2018, când am avut cele mai mari creşteri de preţuri din Uniunea Europeană,  BNR nu a recurs la dobânzi real-pozitive, apărându-se cu dobânzi real-negative moderate, nici acum nu s-a aventurat către o  dobândă-cheie aproape de zero, aşa cum i se cere deseori cu insistenţă, ca să nu streseze piaţa monetară şi economia în general.“

Actualul ministru de finanţe, Florin Cîţu, şi propunerea liberalilor pentru postul de premier, a declarat că, în calitate de ministru al finanţelor, va participa la şedinţele Consiliului de Administraţie al BNR. Ministrul este nemulţumit de faptul că Banca Na­ţională nu a redus mai mult do­bânda-cheie şi nu a participat mai mult la cumpărarea de titluri de stat de pe piaţa secundară.

BNR a intervenit de la începutul crizei pe piaţa secundară şi a cumpărat în aprilie titluri de stat de 1,8 mld. lei, fapt care a redus randamentul de tranzacţionare de la peste 6% la 4%, iar statul s-a finanţat mai ieftin.

În mai BNR a cumpărat titluri de stat în valoare de 1,4 mld. lei şi apoi a redus gradual aceste operaţiuni, ca în septembrie şi octombrie să lase piaţa să stabilească randamentele de tranzac­ţionare pentru titlurile de stat.

O inflaţie de 2,1%, cum înre­gis­trează România în acest moment, chiar dacă este sub ţinta BNR, este con­siderată de economişti ca fiind la un nivel optim pentru bunul mers al economiei.

Noiembrie este a patra lună de scădere a preţurilor de consum în România, însă impulsul din consum care va veni odată cu săr­băt­orile de iarnă probabil că va mai creşte nivelul in­flaţiei până la finalul anului.

De la începutul anului, cel mai mult s-au scumpit preţurile la fasole, servicii poştale şi făină. Cartofii s-au ieftinit cu mai mult de 30%, în vreme ce serviciile de transport aerian s-au ieftinit cu mai mult de 13%, consecinţă directă a reducerii traficului aerian din cauza pandemiei de Covid-19.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.