Când lucrurile nu merg bine în economie şi în business, aruncăm vina şi îi înjurăm pe cei de la Guvern, pe primul-ministru, pe ministrul Finanţelor şi pe cel al Transporturilor (asta dacă ştim cine sunt), pe preşedinte, pe Parlament, pe bănci sau pe BNR.
Aţi auzit vreodată pe cineva să dea vina strict pe un primar, pe cineva de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe CNADNR, pe cei care dau efectiv autorizaţii de toate felurile pentru deschiderea şi derularea unei afaceri?
Guvernul poate să scadă TVA-ul la zero şi s-ar putea ca numărul afacerilor să nu crească, pentru că începerea şi derularea unui business depinde mai puţin de nivelul taxelor şi impozitelor, şi mai mult de uşurinţa de a intra şi de a ieşi de pe piaţă. Scăderea TVA de la 24% la 9% pentru alimente şi la 20% pentru toate celelalte bunuri, a dus mai mult la creşterea consumului şi a importurilor decât la creşterea business-urilor şi a locurilor de muncă.
Răzvan Crişan, un antreprenor cu o cafenea în Bucureşti, M60, spune că îţi trebuie luni de zile şi nu mai puţin de 22 de autorizaţii ca să îţi deschizi o cafenea de 50 de locuri.
Parcă cei de la Primărie (Sectorul 1) nu ştiu că veniturile lor depind de afacerea ta, spune Răzvan Crişan. La Sectorul 6 îţi trebuie 22 de autorizaţii. Din conceptul şi munca lui şi din clienţii pe care i-a atras au ieşit 1,6 mil. de lei afaceri în 2015, din care Statul şi-a luat partea , începând de la TVA, CAS, impozit pe salarii, până la taxele de autorizaţie şi locale.
Lucian Azoiţei, de la Pazo Group spune că i-a trebuit un an de zile să obţină autorizaţii pentru construcţia unui bloc de 34 de apartamente. „Un an autorizaţiile, un an construcţia”.
Într-o piaţă în care cel puţin în Bucureşti cererea pentru locuinţe noi este de 3 ori peste ofertă, îţi trbeuie ani de zile pentru a începe lucrările. În acest timp, banii stau degeaba în bănci, cu dobândă zero şi nu circulă în economie.
Din fericire, investiţiile mari şi în special cele străine obţin totul mult mai repede pentru că au mijloacele de a sări peste rând. Dacă vine ordin de sus, toată lumea lucrează pentru ei. Dacă Kaufland vrea, spre exemplu, un sens giratoriu ca să vină clienţii direct, există un consultant care obţine repede acest lucru.
În octombrie, preşedintele Franţei, François Hollande, este aşteptat la Braşov să inaugureze o investiţie a Airbus.
Din păcate, România nu poate creşte mai repede şi este prinsă într-un model economic dependent de investiţiile străine, care vin pe piaţa locală pentru forţa de muncă ieftină, dar bine pregătită, pentru că nu încurajează firmele mici şi mijlocii. Aceste firme sunt ale nimănui şi fiecare trebuie să se descurce cum poate în sistemul de autorizaţii.
Aceste firme pot creşte mult mai repede, sunt mult mai creative, pot scoate produse cu o valoare adăugată mai mare, decât un simplu volan, unde pui un reper, poţi plăti salarii mai mari şi poţi crea mult mai multe locuri de muncă.
Dar cei care au trecut pe la Guvern sau pe la Palatul Cotroceni preferă să taie panglici cu liderii Europei şi să apară la breaking news. Sunt bune şi aceste evenimente şi investiţii, dar din când în când, liderii noştri ar trebui să treacă şi pe la un IMM, care tocmai şi-a luat un echipament de 100.000 de euro.
Ironic, firmele mici şi mijlocii din România angajează cei mai mulţI oameni din economie, 2,5 milioane, dar nimeni nu le trece pragul, mai puţin cei de la Fisc.
Acest lucru se vede şi din statisticile europene, unde România este pe penultimul loc la numărul de IMM-uri pe cap de locuitor, 34, în timp ce media la nivel European este de 50.
De asemenea, conform unui studiu Global Entrepreneurship Monitor, ca să îţi deschizi o afacere în România te costă 12.500 de dolari, în timp ce în Polonia te costă 11.500 de dolari. Şi acest lucru contribuie la faptul că Polonia are un salariu mediu dublu faţă de România, de 800 de euro.
În loc să încurajăm afacerile mici şi mijlocii, să reducem numărul de autorizaţii pentru deschiderea şi derularea unui business, toate guvernele au promovat România ca o destinaţie cu forţă de muncă ieftină.
Economia României nu creşte mai repede pentru că nimeni nu spune guvernului şi mai ales autorităţilor locale şi tuturor instituţiilor care dau autorizaţii pentru business, că fiecare zi în care ţin o semnătură pe lanţ înseamnă un minus în încasările unei companii, în încasările statului şi în final, un salariu mai mic pentru toată lumea.
Guvernul poate să scadă orice taxă, dar dacă în eşalonul 2 şi 3 afacerile depind de multe semnături şi autorizaţii, economia tot nu va creşte.
Din păcate, toate aceste instituţii locale depind de aceste autorizaţii pe care le dau, din ele îşi fac banii. Iar cei care conduc la Bucureşti depind de voturile lor.
