Rămâne totuşi pentru a treia lună pe plus, după căderea din perioada stării de urgenţă.
Consumul, principalul motor al creşterii economice din România ultimilor 10 ani, dar şi locomotiva celei mai importante componente a veniturilor la bugetul de stat – încasările din TVA-, şi-a temperat creşterea în august la sub 2% an/an. Evoluţia cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul indicator al consumului privat, se va vedea şi în încasările statului din TVA, care, în primele 8 luni din an, au fost de 17% din totalul veniturilor (35 mld. lei) şi este de aşteptat să rămână la fel sau să scadă până la sfârşitul anului, în condiţiile în care guvernul anunţă reintroducerea unor restricţii precum închiderea activităţii din HoReCa.
Scăderea consumului, componenta principală a economiei din ultimii ani, se vede limpede şi în parcursul economic, pentru că scăderea consumului înseamnă venituri mici, prin urmare bani mai puţini pentru educaţie, investiţii şi sănătate. Sunt economişti care cred că driverul trebuie mutat din consum spre investiţii, însă deocamdată revenirea pe termen scurt se lasă pe baza consumului pentru că pentru investiţii este nevoie de bani, iar banii nu sunt.
Statul a continuat să investească în această perioadă de criză, ceea ce este un lucru foarte bun - investiţiile au crescut cu 18% faţă de anul trecut, până la 14,3 mld. lei, însă investiţiile publice sunt doar o parte din investiţiile pe care economia României trebuie să le facă, o economie care are nevoie de zeci de miliarde de lei în infrastructură. Aceste investiţii trebuie să vină şi din fondurile publice şi din fondurile private.
Companiile, în mod firesc în situaţii de criză, îşi reduc investiţiile, pentru că, în primul rând, trebuie să fie atente la cash-flow şi la salariile pentru angajaţi. Statul, spre deosebire de companii, se poate îndatora mai puternic pentru că are în spatele lui impozitele plătite de cetăţeni şi, întotdeauna, un stat este mai credibil în faţa creditorilor decât ar fi o companie, deşi, până la urmă, şi de-o parte şi de alta banii trebuie returnaţi.
Problema Guvernului României este cât se poate îndatora. Guvernul poate să se îndatoreze astăzi, pentru că datoria statului este mică, dar nu se va putea îndatora la nesfârşit şi atunci va fi pusă problema: cine plăteşte datoriile statului, pentru că scadenţa va veni, oricum.
Taxa pe Valoarea Adăugată este cea mai importantă resursă a statului, de aceea atenţia asupra nivelului de colectare a taxelor este esenţial. Statul român şi fosta guvernare au ajutat economia reducând texele directe precum taxa pe salarii, care a ajuns la 10%, una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Taxele indirecte, asemenea TVA, au scăzut de la 24% la 19% în doar câţiva ani, ceea ce a redus substanţial veniturile statului, care au fost însă compensate de o puternică creştere a consumului, însă, iată, creşterea consumului s-a diminuat în criză, ceea ce a condus la diminuarea veniturilor statului. La 8 luni, veniturile statului sunt mai mici decât în aceaaşi perioadă a anului trecut cu 6 mld. lei, ceea ce echivalează cu aproape 10% din toţi banii pe care statul român îi acordă învăţământului. Este o sumă greu de acoperit, aşa că în viitor se va pune problema unor noi taxe, deşi economiştii şi datele din trecut arată că impunerea de noi taxe în criză accentuează criza.
Veniturile din TVA au fost mai mici în august 2020 faţă de august 2019 cu 300 mil. lei (5,3 mld. lei vs. 5,6 mld. lei în august 2019), însă încasările la bugetul de stat din TVA din august reflectă vânzările din iulie, când comerţul cu amănuntul creştea cu aproape 5%.
Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai bun indicator pentru consum, a crescut cu 1,6% în august 2020 prin comparaţie cu aceeaşi lună din anul precedent, o creştere mică faţă de cea din luna iulie (4,7% an/an) sau iunie (2,9% an/an). Cu toate acestea, comerţul cu amănuntul rămâne pe plus pentru a treia lună la rând faţă de anul trecut, după o cădere violentă de două cifre în perioada stării de urgenţă.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) vede o scădere a consumului de 0,8% în 2020, urmată de o redinamizare în 2021 la un plus de 5,1%.
