♦ Managerii din industrie, construcţii şi comerţ estimează pentru ultimul trimestru din 2021 stabilitatea activităţii, dar o creştere accelerată a preţurilor.
Analiştii financiari de la CFA România au devenit mai pesimişti în sondajul de la finalul lui septembrie 2021, pe măsură ce criza politică şi medicală s-a accentuat. Astfel, încrederea în economie a scăzut la 57,2 puncte pe indicatorul CFA, cel mai scăzut nivel din februarie. Pe de altă parte, managerii din industrie, construcţii şi retail sondaţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) prognozează o stabilitate a activităţii până la finalul anului, concomitent cu creşterea preţurilor.
„Scăderea încrederii aş pune-o pe seama acestui val patru, care afectează anticipaţiile şi de asemenea creează prudenţă în economie. Vedem, chiar dacă autorităţile nu au impus la momentul respectiv măsuri restrictive (septembrie 2021 – n. red), consumatorii au început să fie prudenţi“, spune Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
De asemenea, analiştii financiari şi-au revizuit în jos prognoza de creştere economică, de la un plus de peste 7% creşterea reală a PIB în august 2021 la 6,6% creştere la prognoza din septembrie.
„Scăderea încrederii este în strânsă corelaţie cu partea de evoluţie a PIB. Dacă în august creşterea anticipată de PIB era de 7,1%, acum este de 6,6%. Vedem că valul 4 este cel mai sever din punct de vedere medical şi afectează economia, în sensul că nu scade, dar decelerează“, mai spune Adrian Codirlaşu.
Datele INS arată că în piaţă sentimentul nu este de creştere, ci mai degrabă de o stagnare a activităţii economice. Astfel, managerii
estimează pentru perioada octombrie-decembrie relativa stabilitate a activităţii în industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul şi servicii, în paralel cu o creştere accentuată a preţurilor în construcţii şi retail, potrivit analizei conjuncturale realizată de Statistică.
Şi analiştii financiari sunt de părere că majorarea preţurilor va continua şi prognozează, într-un interval de 12 luni, o inflaţie de circa 5%.
„Este de remarcat că au crescut anticipaţiile inflaţioniste cu peste 1 punct procentual. Sunt analişti în piaţă care spun de inflaţie de peste 7% pe finalul anului, iar preţul produselor energetice încă creşte, şi urmează efectele de rundă a două“, mai spune Adrian Codirlaşu.
Efectul de runda a doua se manifestă atunci când creşterea generală a preţurilor se opreşte, dar vin din urmă majorările preţurilor ca urmare a creşterii preţurilor la energie, creşteri care în prima fază nu s-au transferat în preţul produselor. Astfel, cum toate serviciile şi bunurile din coşul de consum înseamnă folosirea a cel puţin o sursă de energie (electrică, gaz sau combustibil), este de aşteptat ca inflaţia să continue creşterea.
Peste criza medicală şi galopul preţurilor s-a suprapus şi criza politică, care imediat împlineşte două luni. Codirlaşu spune că din punctul de vedere al execuţiei bugetare nu este o problemă lipsa unui guvern cu puteri depline, însă criza politică ar putea avea efect asupra fondurilor care urmează să vină prin PNRR, în sensul că anumite legi pentru reforme ar trebui adoptate în regim de urgenţă, iar un guvern interimar nu poate da ordonanţe de urgenţă (OUG).
„Lipsa unui guvern poate avea impact în a primi banii europeni din PNRR. Trebuie trecute legi prin parlament sau prin guvern, prin OUG şi aici există risc de încetinire. Anumite tranşe din PNRR sunt condiţionate de reforme şi practic se poate întârzia accesarea acelor bani.“
