Eveniment

În doar patru luni, datoria publică a crescut cu 32 de miliarde de lei, echivalent cu 3% din PIB. În acest ritm şi având în vedere criza, datoria publică a României va ajunge, în acest an, la 45% din PIB

În doar patru luni, datoria publică a crescut cu 32 de...

Autor: Iulian Anghel

19.06.2020, 11:48 575

Faimoasa „datorie publică mică” a României va deveni, în curând, o amintire. Deficitele uriaşe şi creşterea economică negativă vor duce datoria publică, în acest an, spre 44-45% din PIB. Doar în primele patru luni din an, statul a făcut o datorie nouă de 32 de miliarde de lei.

A fost, în ultimii ani, un delir. Aproape toţi politicienii au strigat: de ce să nu facem deficite? Avem spaţiu fiscal! Ce ţară-i asta cu o datorie publică de 35% din PIB, când alţii au 100%? Ne facem de râsul lumii! Să ne împrumutăm. Şi ne-am împrumutat.

Plus 5% la datoria publică în 2017, plus aproape 10% în 2018, plus 13% în 2019 şi, în final, plus 8% în doar primele patru luni din 2020.

Din 2015 până acum, datoria publică nominală a crescut cu 50%, de la 269 de miliarde de lei, la 405 mld. lei, în aprilie. Dar nimeni nu se uita la datoria nominală, toată lumea avea ochii spre datoria ca pondere în PIB. În 2015, la o datorie nominală de 269 mld. lei, ponderea acesteia în PIB era de 37,8%. În 2019, la o datorie de 373 de miliarde de lei, ponderea în PIB a acesteia era mai mică, de 35,2%. Nu s-a observat pericolul, pentru că PIB-ul creştea puternic, mai ajutat de deflator, mai tras, mai împins de Comisia de Prognoză, după cum îi pica zarul.

România nu a avut o explozie a datoriei publice, ca pondere în PIB, chiar dacă a avut deficite mari, pentru că a avut o creştere economică foarte bună, cu un diferenţial bun între creşterea PIB şi costul finanţării. Ce observăm acum? Că anii vacilor grase s-au cam dus. Finanţele au împrumutat 10 mld. lei, doar în aprilie. Se vede din execuţia bugatară: venituri de 21 mld. lei şi cheltuieli de 31 mld. lei. Dar, în aceeaşi lună, Comisia Naţională de Prognoză a modificat estimările de PIB, de la 1.141 mld. lei, la1.082 miliarde de lei. În plus, deflatorul PIB este, în 2020, de 4,1, faţă de 6,9 în 2019. Suntem în situaţia în care nu doar că datoria nominală creşte galopant, ca urmare un unui deficit bugetar ce este aşteptat să ajungă la 7% din PIB, dar creşte şi ca procent din PIB.

La o datorie nouă de 32 mld. lei, în doar patru luni, şi la un PIB estimat de 1.082 mld. lei, datoria publică va ajunge, în acest an, dacă lucrurile continuă aşa – şi nu sunt şanse să continue altfel – la 44% din PIB.

Încă de dinainte de criză, Comisia Europeană anticipa (în raportul de ţară din februarie) – examinând evoluţia deficitului fiscal – că datoria publică va ajunge la 90% din PIB, la orizontul lui 2030.

Alături de problema unei datorii nominale în creştere puternică, în ultimii ani, abia în 2020 justificat de această criză, este chestiunea ratelor de dobândă foarte ridicate, care apasă asupra bugetului. România a plătit, în ultimii cinci ani, 55 de miliarde de lei (11 mld. euro) dobânzi la datoria publică, la un nivel de îndatorare medie de 36% din PIB. Cât va plăti la 50-60% din PIB, datorie şi ce va însemna asta pentru un buget care nu strânge în vistierie mai mult decât echivalentul a 31-32% din PIB? Explicând cum ajută Banca Naţională economia, guvernatorul Mugur Isărescu a reamintit joi cauzele dobânzilor mai mari la care se împrumută România, comparativ cu ţările din regiune.

Ratele de dobândă încă mai ridicate în România, comparativ cu Cehia, Polonia şi Ungaria, sunt consecinţa şi nu cauza situaţiei economico-financiare a României: deficite gemene, cel mai mare deficit fiscal din UE la debutul crizei economice generate de pandemie şi necesarul mare de finanţare pentru acoperirea deficitului fiscal şi refinanţarea datoriei publice, a spus guvernatorul.

„Aceste realităţi dominante exercită o presiune permanent ascendentă asupra dobânzilor la care se împrumută ţara. Notele agenţiilor de rating, evaluările publice ale Comisiei Europene şi ale Băncii Centrale Europene contribuie, de asemenea, la această diferenţiere şi ele nu pot fi desconsiderate.” 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO