Execuţia bugetului general consolidat pentru T1 arată că în buget au intrat de la UE sub o treime din banii aşteptaţi şi au fost cheltuite cu doar puţin peste o treime din sumele programate, ceea ce se traduce în faptul că lucrările de infrastructură care sunt proiecte ale statului bat pasul pe loc. Dacă aici se adaugă observaţia că cheltuielile de capital (investiţii din buget) s-au realizat în T1 într-o proporţie de doar 29,6% faţă de cele programate, avem imaginea unui guvern şi a unei administraţii locale care nu fac investiţii nici din banii bugetului, nici din banii europeni. Potrivit raportului privind execuţia bugetară pe trimestrul I, bugetul nu a primit de la UE decât 31% din sumele aşteptate (doar 1,3 mld. lei din peste 4,5 mld. lei aşteptate). Prin urmare nu a cheltuit la rândul său bani pentru proiectele dezvoltate cu banii UE decât în proporţie de 37% faţă de program (2,1 mld. lei, faţă de lei faţă de 6 miliarde de lei cât îşi programase). În urmă cu două săptămâni ministrul finanţelor Eugen Teodorovici anunţase că proiectele care pot beneficia de fonduri UE vor fi finanţate de la bugetul de stat, iar dacă pentru unele sume Comisia Europeană nu va accepta decontarea, atunci acestea vor fi adăugate la deficitul bugetar. După cum se vede, în T1 Finanţele nu au riscat şi au cheltuit doat o treime din sumele pe care îşi propuseseră să le cheltuiască în proiectele cu fonduri UE.
La sfârşitul săptămânii trecute premierul Victor Ponta s-a plâns că proiecte finanţate cu banii UE, în valoare de sute milioane de euro, sunt blocate în faze de cercetare penală, regula Comisiei Europene fiind să oprească imediat un astfel de proiect. Prin urmare acesta ar fi una dintre cauzele pentru care nu se cheltuiesc banii. Adevăr sau nu, realitatea este că, cu opt luni înainte de „căderea cortinei“, România a luat de la UE (în proiecte private şi publice) doar 9,3 mld. euro din totalul de 19 mld. euro care i-au fost puse la dispoziţie pentru exerciţiul financiar 2007 – 2013.
