Mai mult, ponderea cheltuielilor de capital în PIB a atins minimul ultimilor 7 ani. În primele 7 luni, acestea au reprezentat doar 0,9% din PIB, în contextul în care în perioada 2008-2009 depăşeau 2%, iar ulterior nu au scăzut sub 1% din PIB, potrivit execuţiei bugetare publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Cheltuielile de capital au scăzut cu 29% faţă de primele 7 luni ale anului 2013. Mai mult, şi sumele pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, prin care guvernul construieşte printre altele autostrăzi şi căi ferate, s-au redus cu 14%, până la 5,6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro). Din cele 19,2 miliarde de euro pe care Uniunea Europeană le-a pus la dispoziţia României pentru intervalul 2007-2013, statul reuşise să absoarbă până la finalul lunii iulie doar 35,6%, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.
Reducerea cheltuielilor de capital, practic a investiţiilor publice, precum şi a finanţărilor pentru proiecte europene, vine într-un moment în care economia românească a reintrat în recesiune tehnică după două trimestre de scădere.
„Sugrumarea“ investiţiilor statului s-a resimţit cel mai puternic în industria construcţiilor, un sector care în primul semestru a înregistrat un declin de 9,4%, cea mai accentuată scădere având loc în domeniul lucrărilor inginereşti (de infrastructură), de aproape 27%.
„Sacrificarea investiţiilor publice este un decont pe care îl suportă sectorul de construcţii, dar care va avea şi un preţ politic scadent pe termen mediu. (…) Fără implicarea decisivă a sectorului de construcţii, o mare parte a ţării va rămâne în mod impardonabil în coordonatele de dezvoltare precară ale începutului de secol trecut“, spune Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii. Reducerea investiţiilor publice se traduce, mai devreme sau mai târziu, prin dispariţia unor locuri de muncă, prin reducerea numărului de noi investitori sau a fluxurilor de mărfuri şi prin erodarea competitivităţii unei ţări.
La începutul acestui an, guvernul anunţa că şi-a propus să aloce pentru proiectele publice circa 13,3 miliarde de lei (3 miliarde de euro), în creştere cu aproape 12% faţă de 2013. Mai mult, autorităţile publicau o listă cu 20 de proiecte considerate prioritare pe care urma să le finanţeze anul acesta, printre care magistrala 5 de metrou din cartierul bucureştean Drumul Taberei, autostrăzile Nădlac-Arad, Lugoj-Deva sau Sebeş-Turda, laserul de la Măgurele ELI-NP sau Teatrul Naţional Bucureşti. Ulterior, pentru a se încadra în ţintele de deficit bugetar, statul a redus cheltuielile cu investiţiile, însă recent ministrul bugetului Liviu Voinea spunea că în semestrul al doilea există premise pentru o creştere a cheltuielilor publice.
