Comisia Europeană a decis ieri ca pe programele europene carecrează valoare, acumulare şi locuri de muncă prefinanţareanaţională obligatorie în cazul României şi al altor cinci stateUE să scadă la 5% de la o medie de 15%, iar cea a Bruxelles-ului săcrească la 95%, ceea ce înseamnă că statul sau companiile vor plătimai puţin, iar UE mai mult.
Trei săptămâni pentru un răspuns la oîntrebare
Cu aproape trei săptămâni în urmă ZF a solicitat în scrisGuvernului această informaţie ca şi salariul mediu lunar net alacestui corp de experţi. Pentru a face o comparaţie întrefondurile atrase de la interogare şi plăţile cu salariilefuncţionarilor pe fonduri europene, ZF mai solicita volumulsalariilor plătite acestui corp de funcţionari guvernamentali dela integrare pănă în prezent.
La două săptămâni de la formularea solicitării Guvernul acomunicat telefonic ZF că nu poate oferi aceste informaţii pentrucă ele ar necesita un volum foarte mare de lucru întrucât trebuiesă contactacteze toate ministerele pentru a putea face ocentralizare. Dar care mai este rostul guvernului şi alşedinţelor de guvern dacă nu de a face centralizări şi agregăriale datelor?
Guvernula sugerat ZF să facă singur aceste demersuri pe lângă ministere şinu a dorit să transmită în scris răspunsul oferit telefonic. Ces-ar întâmpla dacă premierul ar cere ca într-o oră să-i fieoferite aceste informaţii? La ora închiderii ediţiei Guvernul nutransmisese ZF datele solicitate în aceeaşi zi (15 iunie) în care,într-un drept la replică transmis redacţiei, Guvernul contesta căRomânia ar fi un contributor net la bugetul UE întrucât ar fiplătit peste 4,5 mld. euro la bugetul Uniunii, dar nu a luat înapoidecât 3% din fondurile structurale oferite.
Financial Times: Doar 3% din fondurile UE au fostatrase
ZF scria la 15 iulie: "Între 2007 şi 2013 România va plăti UEîn jur de 9 mld. euro, dar ar fi urmat să ia, în aceeaşi perioadă,peste 30 mld. euro. Iată că ea a plătit deja peste 4,5 mld. euro,100% din contribuţia sa obligatorie, dar a luat înapoi doar 3%din fondurile puse la dispoziţie". Guvernul a susţinut căRomânia a plătit UE 5,4 mld. euro, dar a luat înapoi 10,5 mld.euro.
Ieri, comentând decizia Comisiei Europene de reducere la 5% acofinanţării obligatorii pe care trebuie să o asigure România,cotidianul financiar britanic Financial Times arăta: "România aatras până în prezent doar 3% din fondurile de aproximativ 30 demiliarde de euro disponibile pentru agricultură şi dezvoltareîn actualul plan bugetar pe şapte ani, până în 2013, al bloculuicomunitar".
Dacă vorbeşte atât de mult de fondurile UE şi organizeazăsăptămânal şedinţe cu ministerele implicat, de ce Guvernul nutransmite date clare (inclusiv numărul de angajaţi pe fondurieuropene) din care să reiasă limpede care este situaţia?
Puşcaş: Doar vorbe cu accelerareaabsorbţiei
Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al României cu UE, susţinecă datele trebuie să existe centralizate la ACIS (Autoritateapentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) sau la Ministerulde Finanţe. Doar că site-ul ACIS (instituţie care în urmă cu câtevaluni a trecut în directa coordonare a primului-ministru) nufuncţionează de câteva zile.
"Problema este cum înţeleg ei comunicarea. Doar vorbe. Doarvorbim, de aceea se impune cu atât mai mult nu doar o evaluarecantitativă, ci şi calitativă. Problema cu fondurile europene nueste la Bruxelles, ci în interior. Comisia ne împinge, nu facedecât să ne împingă să facem ceva aşa cum ne-a împins şi ieri cânda scăzut cofinanţarea obligatorie la 5%", comentează Puşcaş.
Potrivit fostului negociator-şef, decizia Bruxellesului înseamnăcheltuieli mai mici cu cofinanţările pentru stat şi pentrucompanii, dar obligă Guvernul să stabilească clar care suntproiectele care vor beneficia de o finanţare de 95% din parteaBruxelles-ului pentru că nu este vorba aici de o suplimentare defonduri din partea UE, ci de o realocare a lor.
Barroso: Reducerea la 5% a cofinanţării este un nou"Plan Marshall"
José Manuel Durão Barroso, preşedintele Comisiei Europene, aasemănat ieri noua decizie a Executivului de la Bruxelles,împreună cu programele de asistenţă financiară, cu un nou "PlanMarshall".
"Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional lacircumstanţe excepţionale. Accelerarea acestor fonduri,împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstreazăangajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şicompetitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizeifinanciare, contribuind în acest mod la un fel de «Plan Marshall»pentru redresarea economică", spune preşedintele Barroso,citat într-un comunicat al Comisiei.
Reglementările în vigoare cer guvernelor naţionale oparticipare de 15% din costul unui proiect dezvoltat cu banii UEşi abia după ce această finanţare este asigurată Comisia alocădiferenţa până la 100%.
Comisia a anunţat că de scăderea procentului cofinanţăriiobligatorii de la 15% la 5% beneficiază şase ţări europene şi,potrivit calculelor Executivului de la Bruxelles, statele vizatevor face economii după cum urmează: Grecia - 879 mil. euro;România - 714 mil. euro, Portugalia - 629 mil. euro; Ungaria - 308mil. euro, Letonia - 255 mil. euro; Irlanda - 98 mil. euro. Adicăun total de 2,9 mld. euro.
Planul are caracter excepţional şi va lua sfârşit când statelemembre vor înceta să primească fonduri prin programele deasistenţă financiară, a anunţat Comisia.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels