Eveniment

Guvernul nu ştie răspunsul la o întrebare simplă: câţi angajaţi ai statului lucrează pentru absorbţie?

Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al Ro­mâ­niei cu UE: Doar vorbe. Doar vorbim, de aceea se impune cu atât mai mult nu doar o evaluare can­titativă, ci şi calitativă.

Guvernul nu ştie răspunsul la o întrebare simplă: câţi angajaţi ai statului lucrează pentru absorbţie?

Autor: Iulian Anghel

02.08.2011, 00:08 2140

Comisia Europeană a decis ieri ca pe programele europene carecre­ază valoare, acumulare şi lo­curi de muncă prefinan­ţa­reana­ţională obligatorie în cazul Ro­mâniei şi al altor cinci stateUE să scadă la 5% de la o medie de 15%, iar cea a Bruxelles-ului săcrească la 95%, ceea ce înseamnă că statul sau companiile vor plătimai puţin, iar UE mai mult.

Va reuşi România să prindă acest tren, de vre­me ce laBucureşti Guvernul pare că nu ştie sau nu comunică câţi angajaţiare în mi­nis­terele sale pe gestionarea de fonduri europene?

Trei săptămâni pentru un răspuns la oîntrebare

Cu aproape trei săptămâni în urmă ZF a solicitat în scrisGuvernului această infor­ma­ţie ca şi salariul mediu lunar net alacestui corp de experţi. Pentru a face o comparaţie în­trefondurile atrase de la interogare şi plă­ţile cu salariilefuncţionarilor pe fonduri eu­ro­pene, ZF mai solicita volumulsalariilor plă­tite acestui corp de funcţionari guver­na­mentali dela integrare pănă în prezent.

La două săptămâni de la formularea so­li­citării Guvernul acomunicat telefonic ZF că nu poate oferi aceste informaţii pen­trucă ele ar necesita un volum foarte mare de lucru întrucât trebuiesă contactacteze toa­te mi­nisterele pentru a putea face ocen­tra­li­za­re. Dar care mai este rostul guver­nu­lui şi alşe­dinţelor de guvern dacă nu de a face cen­tralizări şi agregăriale datelor?

 Premierul Emil Boc are tolba plină de declaraţii, dar mai puţin de dateGuvernula sugerat ZF să facă singur aces­te demersuri pe lângă ministere şinu a do­rit să transmită în scris răspunsul oferit te­le­fonic. Ces-ar întâmpla dacă premierul ar ce­re ca într-o oră să-i fieoferite aceste informaţii? La ora închiderii ediţiei Gu­ver­nul nutrans­misese ZF datele solicitate în aceeaşi zi (15 iunie) în care,într-un drept la replică transmis redacţiei, Guvernul contesta căRomânia ar fi un contributor net la bugetul UE întrucât ar fiplătit peste 4,5 mld. euro la bugetul Uniunii, dar nu a luat înapoidecât 3% din fondurile structurale oferite.

Financial Times: Doar 3% din fondurile UE au fostatrase

ZF scria la 15 iulie: "Între 2007 şi 2013 Ro­mânia va plăti UEîn jur de 9 mld. euro, dar ar fi urmat să ia, în aceeaşi perioadă,pes­te 30 mld. euro. Iată că ea a plătit deja peste 4,5 mld. euro,100% din contribuţia sa obli­ga­torie, dar a luat înapoi doar 3%din fon­du­ri­le puse la dispoziţie". Guvernul a susţinut căRomânia a plătit UE 5,4 mld. euro, dar a luat înapoi 10,5 mld.euro.

Ieri, comentând decizia Comisiei Euro­pe­ne de reducere la 5% acofinanţării obli­ga­torii pe care trebuie să o asigure România,coti­dianul financiar britanic Financial Times ară­ta: "România aatras până în prezent doar 3% din fondurile de aproximativ 30 demi­liar­de de euro disponibile pentru agri­cul­tu­ră şi dezvoltareîn actualul plan bu­getar pe şap­te ani, până în 2013, al bloculuicomunitar".

Dacă vorbeşte atât de mult de fondurile UE şi organizeazăsăptămânal şedinţe cu mi­nisterele implicat, de ce Guvernul nutrans­mite date clare (inclusiv numărul de an­ga­jaţi pe fondurieuropene) din care să re­iasă limpede care este situaţia?

Puşcaş: Doar vorbe cu accelerareaabsorbţiei

Vasile Puşcaş, fost negociator-şef al Ro­mâ­niei cu UE, susţinecă datele trebuie să exis­te centralizate la ACIS (Autoritateapen­tru Coordonarea Instrumentelor Struc­tu­rale) sau la Ministerulde Finanţe. Doar că site-ul ACIS (instituţie care în urmă cu câtevaluni a trecut în directa coordonare a pri­mului-mi­nistru) nufuncţionează de câteva zile.

"Problema este cum înţeleg ei comu­ni­carea. Doar vorbe. Doarvorbim, de aceea se im­pune cu atât mai mult nu doar o evaluarecan­titativă, ci şi calitativă. Problema cu fon­du­rile europene nueste la Bruxelles, ci în in­terior. Comisia ne împinge, nu facedecât să ne împingă să facem ceva aşa cum ne-a îm­pins şi ieri cânda scăzut cofinanţarea obli­ga­torie la 5%", comentează Puşcaş.

Potrivit fostului negociator-şef, decizia Bruxellesului înseamnăcheltuieli mai mici cu cofinanţările pentru stat şi pentrucompanii, dar obligă Guvernul să stabilească clar care suntproiectele care vor beneficia de o fi­nanţare de 95% din parteaBruxelles-ului pen­tru că nu este vorba aici de o suplimentare defonduri din partea UE, ci de o realocare a lor.

Barroso: Reducerea la 5% a cofinanţării este un nou"Plan Marshall"

José Manuel Durão Bar­roso, pre­şe­dintele Comisiei Europene, aase­mănat ieri no­ua decizie a Exe­cu­ti­vului de la Bruxelles,împreună cu progra­me­le de asistenţă fi­nan­ciară, cu un nou "PlanMarshall".

"Aceste propuneri consti­tu­ie un răspuns excepţional lacir­cum­stan­ţe excepţionale. Acce­le­ra­rea aces­tor fonduri,împreună cu pro­gra­mele de asistenţă financiară, de­mon­streazăangajamentul Comi­siei de a impulsiona prosperitatea şicom­pe­ti­tivitatea ţărilor cel mai grav afec­tate în urma crizeifinanciare, con­tri­buind în acest mod la un fel de «Plan Marshall»pen­tru redresarea eco­no­mică", spune preşe­din­tele Bar­roso,ci­tat într-un comunicat al Comisiei.

Reglementările în vigoare cer guver­ne­lor naţionale oparticipare de 15% din costul unui proiect dez­vol­tat cu banii UEşi abia după ce aceas­tă finanţare este asigurată Co­mi­sia alocădiferenţa până la 100%.

Comisia a anunţat că de scă­derea pro­cen­tului co­fi­nanţăriiobligatorii de la 15% la 5% beneficiază şase ţări euro­pene şi,potrivit cal­culelor Executivului de la Bruxelles, statele vizatevor face eco­nomii după cum urmează: Grecia - 879 mil. euro;România - 714 mil. euro, Portugalia - 629 mil. euro; Un­garia - 308mil. euro, Letonia - 255 mil. euro; Irlanda - 98 mil. euro. Adicăun total de 2,9 mld. euro.

Planul are caracter excepţional şi va lua sfârşit când statelemembre vor înceta să pri­mească fonduri prin pro­gra­mele deasistenţă financiară, a anun­ţat Comisia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO