Eveniment

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu iese cu o foaie albă în faţa FMI şi UE

Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu iese cu o foaie albă în faţa FMI şi UE

Ca toţi predecesorii săi, premierul Mihai Răzvan Ungureanu plănuieşte să scoată bani pentru buget prin reducerea evaziunii fiscale

Autor: Mihaela Claudia Medrega

20.02.2012, 00:08 3434

Noul guvern Ungureanu nu a emis până acum opinii legate de evoluţia economiei şi nu a venit cu măsuri concrete de susţinere după semnalele negative din ultimele luni. Prima sa iniţiativă în materie este chemarea FMI şi Comisiei Europene care tocmai plecaseră de la Bu­cu­reşti în ultima zi în funcţie a premierului Emil Boc.

Cu toate că preşedintele Băsescu a spus că desemnarea lui Mihai Răzvan Ungureanu pentru postul de premier fusese hotărâtă încă din decembrie 2011, acesta nu pare să fi folosit răgazul primit până la instalare pentru a-şi construi o echipă proprie de experţi în economie şi finanţe împreună cu care să producă soluţii noi pentru contracararea riscurilor ca Românie să alunece iar în recesiune.

Noul premier a fost absorbit de gestionarea pro­blemelor cauzate de viscol şi ger, iar până acum nu a ieşit cu niciun discurs sau material scris prin care să exprime viziunea guvernului său asupra situaţiei economice şi a modalităţilor prin care poate fi menţinută şi accelerată creşterea PIB.

Situaţia aminteşte de strategia guvernului Boc, care aştepta să vină experţii de la FMI şi CE să-i facă socotelile şi chiar să-i "confecţioneze" bugetul în condiţiile în care nu reuşea să iasă pe piaţă cu nişte previziuni pe care să le şi justifice şi cărora să le dea credibilitate.

Analiştii economici străini nu au avut până acum ce comenta pentru că guvernul Ungureanu nu şi-a asumat oficial un program de substanţă. S-au mul­ţumit să noteze că, probabil, va continua să urmeze prescrierile FMI, subliniind că principalul factor intern va fi reprezentat de capacitatea autorităţilor de a se abţine de la gesturi electorale.

Lista Executivului şi programul de guvernare au primit votul de încredere al Parlamentului, după cum prevede Constituţia. Dar, "programul" a fost făcut în grabă, pe "scheletul" strategiei guvernului Boc, care oricum era mai degrabă un accesoriu al programului FMI după care este guvernată România, pornind de la tarifele la energie, până la numărul de aeronave cu care poate zbura Tarom şi la programul metroului din Capitală.

Ungureanu i-a invitat pe şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks şi pe directorul Comisiei Europene Istvan Székely, la o întâlnire de lucru "pe teme economice de actualitate" pe 21 şi 22 februarie. Adică Băsescu a aşteptat în urmă cu două săp­tă­­mâni să plece FMI şi UE pentru a schimba premie­rul, iar acum noul premier îi cheamă înapoi să decidă cum să fie făcută politica economică a României.

Scrisoarea de intenţie, convenită la începutul lunii februarie cu guvernul Boc, nu se va afla pe agenda de discuţie, după cum reiese din informaţiile transmise de Guvern şi de FMI.

Tonny Lybek, reprezentant rezident al FMI în România şi Bulgaria, a susţinut, într-un comunicat, că este vorba de "o practică obişnuită atunci când o ţară care are un program în derulare cu FMI şi UE îşi schimbă guvernul".

Pe lângă "evoluţiile economice recente", pe lista discuţiilor se va afla şi "implementarea programului" cu FMI, după cum reiese din declaraţiile reprezentantului Fondului.

Rămâne de văzut dacă eventuale ajustări de prognoze macroeconomice şi o primă rectificare a bugetului se vor califica la categoria "teme economice de actualitate".

În aceste condiţii, Cabinetul Ungureanu tinde să se poziţioneze din start drept un guvern de serviciu care în domeniul economic va căuta să urmeze reţetarul FMI cel puţin atât timp cât acesta nu intră în coliziune frontală cu interesele electorale ale coaliţiei aflate la putere.

În rest, se va ocupa de gestionarea deszăpezirii, a penelor de curent şi eventual a inundaţiilor, alături de responsabilitatea organizării de alegeri locale şi parlamentare corecte. Până acum programul economic prescris de FMI a dus la ajustarea dezechilibrelor macroeconomice, dar nu a ajuns cel puţin până acum şi la soluţii de stimulare a consumului intern care să protejeze creşterea economică de problemele din zona euro.

În programul de guvernare pentru 2012, postat pe site-ul Guvernului (nu foarte vizibil), în anexa care include proiecţia indicatorilor macroeconomici nu a fost modificată estimarea privind creşterea economică din acest an, figurând în continuare +2,1%.

La cea mai recentă evaluare, Jeffrey Franks a spus că FMI a revizuit în scădere prognoza de la 1,8-2,3% (cu 2,1% punct central al intervalului), la 1,5-2%, iar plusul economiei este condiţionat de îmbună­tăţirea cererii pe plan intern şi o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

La nivelul consumului au apărut unele semnale încurajatoare la sfârşitul anului trecut, însă nimic nu garantează menţinerea cererii interne în teritoriul pozitiv. Cât despre absorbţia fondurilor europene şi cât de mult ajută economia României, veştile nu sunt foarte bune.

La prima reuniune a Comitetului interministerial pentru absorbţia fondurilor europene, premierul a ţinut să amintească că "suntem ţara cu cea mai mică absorbţie din Uniunea Europeană" .

România a absorbit, până la 10 februarie 2012, doar 1,2 miliarde de euro fonduri structurale şi de coeziune, reprezentând 6,3% din alocarea pentru obiectivul convergenţă, conform datelor prezentate de Leonard Orban, ministrul afacerilor europene.

Contracţia PIB din ultimul trimestru din 2011, mai devreme decât anticipau analiştii, este îngrijorătoare, anunţând revenirea recesiunii, în condiţiile în care şi pentru T1 2012 este aşteptată scăderea PIB. Primul trimestru din 2012 s-a conturat a fi destul de slab, având în vedere problemele din zona euro şi ninsorile care au blocat jumătate de ţară.

Numirea noului Guvern şi impactul în piaţă

Numirea lui Ungureanu la şefia guvernului şi instalarea celor doi tineri miniştri de la Finanţe - Bogdan Drăgoi şi de la Economie - Lucian Bode nu au impresionat cu nimic piaţa valutară.

În lipsa oricărui mesaj consistent privind orientările de politică economică ale noului guvern, cursul a rămas în jurul palierului de 4,34 lei/euro, fără ca moneda naţională să aibă şansa de a capitaliza de pe urma acestei acţiuni de împrospătare a Executivului, ba chiar înregistrând o uşoară slăbire la finalul săptămânii trecute. Randamentele la titlurile de stat au continuat tendinţa de scădere în paralel cu ratele de dobândă de pe piaţa monetară interbancară, această evoluţie venind mai degrabă după semnalele succesive date de BNR în ultimele luni şi datorită alimentării constante a pieţei cu lichidităţi.

La nivelul percepţiei de risc, cotaţiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) au în continuare o mişcare determinată în primul rând de evenimentele din zona euro şi de ştirile legate de Grecia. În urmă cu două săptămâni intraseră binişor sub pragul de 400 de puncte de bază, pentru ca vinerea trecută să urce la 390 de puncte (3,9%).

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO