Incepe saptamana decisiva a negocierilor guvernului Tariceanu cu misiunea FMI. Dupa o prima serie de discutii generale, intre doua parti care stau pentru prima data fata in fata, a venit randul temelor concrete, cu problemele identificate puse fata in fata cu solutiile de rezolvare posibile.
Punctul de pornire: nevoia reducerii deficitului bugetar cat mai mult sub nivelul de 1,2% din PIB estimat pentru 2004, si asupra careia autoritatile au cazut deja de acord cu reprezentantii Fondului.
Acestia considera ca intr-o perioada de expansiune economica rapida, asa cum inregistreaza Romania in ultimii ani, este recomandabila mentinerea unui deficit bugetar cat mai scazut, astfel incat sa existe o marja de relaxare a acestuia in momentul in care economia da semne de incetinire si are nevoie sa fie stimulata.
In acelasi timp, expertii FMI sunt ingrijorati de riscul ca inflatia sa fie reinflamata de o cerere de consum care oricum se situa pe un trend de crestere accelerata, si care este acum stimulata in plus de majorarile de salarii din sectorul bugetar, precum si de banii ramasi la contribuabili de pe urma reducerii de impozite.
Marea problema este cum anume va putea fi sustinuta o corectie a deficitului pe masura celei cerute de FMI - la jumatate din cat s-a inregistrat in 2004. Adica ce impozite si taxe pot fi majorate sau introduse in arsenalul Fiscului pentru ca bugetul sa poata strange venituri suplimentare.
La primele discutii, oficialii romani au dat din cap a incuviintare, fara a ridica vreo obiectie la solicitarea Fondului de reducere a deficitului. Din pacate, oamenii FMI s-au trezit in situatia de a nu prea avea parteneri de discutie pe problemele tehnice. In conditiile in care guvernul s-a instalat de-abia de o luna, inca sunt aspecte putin cunoscute, iar de la masa negocierilor cu FMI lipsesc experti in probleme de fiscalitate si constructie bugetara. De altfel, Ministerul Finantelor are un singur secretar de stat, numit pentru a se ocupa de buget.
Potrivit unor surse apropiate negocierilor, oficialii FMI considera ca au gasit un interlocutor avizat mai degraba in persoana presedintelui Traian Basescu, care si-a exprimat anterior inceperii negocierilor disponibilitatea de a sprijini finalizarea acestora pentru actualizarea acordului incheiat de Romania in vara trecuta. Basescu are experienta in privinta modului cum se lucreaza cu institutii precum FMI si Banca Mondiala de pe vremea cand era ministru al transporturilor.
In primele intalniri cu autoritatile, reprezentantii Fondului au adus in discutie surse de venituri bugetare precum o majorare mai substantiala a accizelor sau amanarea unei etape din recalcularea pensiilor. Solutiile propuse merg insa mai departe, pana la introducerea unui impozit specific pe tranzactiile imobiliare, respectiv a unei taxe pe avere.
Toate aceste variante urmeaza a fi analizate punct cu punct in zilele care urmeaza. Potrivit unor surse citate de agentia Mediafax, suma pentru majorarea pensiilor presupune un efort bugetar de 1,2% din PIB, insa FMI doreste injumatatirea acesteia, ceea ce ar insemna degrevarea bugetul de stat de cheltuieli cuprinse intre 7.000 de miliarde lei si 8.000 de miliarde lei.
In acelasi timp, expertii institutiei internationale solicita o limitare a deficitului de cont curent la cel mult nivelul din 2004. Potrivit ultimelor estimari, datele deficitul contului curent al balantei de plati s-ar putea ridica la aproape 6,5% din PIB pentru anul care s-a incheiat. Nu in ultimul rand, FMI este in favoarea unei amanari a
Negocieri pe partie
Dupa trei zile de discutii oficiale, premierul Calin Popescu-Tariceanu l-a invitat pe negociatorul-sef al Fondului, belgianul Emmanuel van der Mensbrugghe, la Poiana Brasov, intr-un cadru informal.
Membrii misiunii FMI au fost cazati la unul din hotelurile ministrului de stat George Copos, iar restaurantul Coliba Haiducilor a gazduit o masa la care au participal Tariceanu si Copos.
Insa astazi vor fi reluate negocierile, iar reprezentantii guvernului trebuie sa vina pregatiti cu argumente pro sau contra solutiilor in discutie. Fost negociator-sef in relatia Fondului cu Ucraina, Van der Mensbrugge are o indelungata experienta in cadrul FMI. Este cunoscut ca un expert riguros, inflexibil, care nu accepta paleative la problemele identificate. In aceste conditii, negocierile s-ar putea dovedi mai dificile decat cele din mandatul croatului Neven Mates, cu care se putea ajunge la intelegere asupra anumitor derogari atunci cand unele angajamente nu erau indeplinite, in schimbul aplicarii altor constrangeri. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
