„Ponderea pe care o au cheltuielile pentru asistenţă socială şi pentru salarii în această rectificare faţă de cheltuielile pentru investiţii este dovada faptului că în 2016 economia României nu înregistrează niciun progres pe linia modernizării sau a creşterii eficienţei“, a explicat profesorul universitar Mircea Coşea. Chiar şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a spus recent că piaţa muncii este tensionată şi că economia are nevoie de o creştere a investiţiilor, a productivităţii angajaţilor şi a numărului de locuri de muncă nou create.
În opinia lui Mircea Coşea, este clar că anul 2016 e „extraordinar de sărac“ din punctul de vedere al investiţiilor şi că nu există niciun fel de speranţă că lucrurile vor merge într-o direcţie mai bună şi nici că se are în vedere punerea în aplicare a măsurilor importante pe care guvernul le-a tot prezentat la începutul mandatului, cum ar fi reforma administraţiei, reindustrializarea, reforma în justiţie şi îmbunătăţirea situaţiei din penitenciare.
„Este un buget de supravieţuire care încearcă să acopere tot ce s-a negociat în ultima perioadă în dorinţa de a avea o anumită linişte socială înainte de alegeri. Rectificarea arată o grijă pe care guvernul o are pentru pregătirea alegerilor din punct de vedere social, pentru că nu vrea să aibă probleme, să deranjeze anumite categorii sociale, ci are scopul de a linişti pe toată lumea“, a mai spus profesorul Coşea.
Premierul Cioloş: „Este o rectificare fără amprentă politică“
Totuşi, premierul Dacian Cioloş a spus ieri, în şedinţa de guvern, că este pentru prima dată, după mulţi ani de zile, când se face o rectificare bugetară în an electoral, „fără o amprentă politică“.
„Obiectivul nostru este de a finanţa politici publice anunţate de a acoperi nevoi reale, şi nu de a căuta, prin rectificarea bugetară, să câştigăm voturi în detrimentul eficienţei bugetare“, a menţionat premierul Cioloş. De regulă, o rectificare bugetară are două motive: primul este reprezentat de evaluarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare realizate până la mijlocul anului, iar al doilea are în vedere evaluarea unor direcţii pe care economia trebuie să le ia sau unele măsuri care trebuie să fie rezolvate, a mai spus profesorul Coşea.
„În cazul de faţă, eu cred că rectificarea are în vedere rezolvarea unor măsuri, nu direcţia economiei. Rectificarea nu arată în ce direcţie merge economia României, nu arată ce concepţie de guvernare are domnul Cioloş în sensul dezvoltării, în sensul apropierii de convergenţa reală.
Faptul că marile creşteri de cheltuieli sunt alocate pentru plata salariilor sau pentru alte revendicări pe care între timp sindicatele sau anumite categorii sociale le-au cerut arată o rezolvare parţială - pentru că banii nu sunt suficienţi, în opinia mea - a unor probleme foarte presante, cum este situaţia din sănătate şi oarecum pentru învăţământ“, a mai spus profesorul Coşea.
În ceea ce priveşte modificările aduse de rectificare la veniturile bugetare, datele arată că şi veniturile bugetare vor creşte cu 3,7 mld. de lei, iar cele mai mari sume vor veni din zona veniturilor fiscale (1 mld. lei din impozitul pe profit şi 0,9 mld. lei din impozitele pe salarii) şi din zona veniturilor nefiscale (800 de milioane de lei vor proveni din „reclasificarea unor sume provenite din finanţarea bugetară a anilor precedenţi“).
Totuşi, Consiliul Fiscal, organizaţie care a criticat constant proiectele de rectificare bugetară ale guvernelor anterioare, a dat aseară unul dintre cele mai favorabile rapoarte de până acum pentru rectificarea bugetară propusă de guvernul Cioloş. Menţinerea deficitului bugetar la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash şi 2,9% din PIB potrivit metodologiei ESA 2010, asigurarea fondurilor necesare continuării proiectelor de investiţii, alocarea de fonduri suplimentare pentru sănătate şi învăţământ şi asigurarea fondurilor necesare aplicării de măsuri legislative adoptate în cursul anului curent sunt principiile de care a pornit guvernul în rectificarea bugetară, se arată într-un document transmis ieri de instituţie.
„Ne-am asumat în primul rând o gestionare a bugetului care să asigure menţinerea deficitului bugetar în limitele de sub 3%(...). Sănătatea, educaţia şi drepturile sociale sunt priorităţi ale primei rectificări bugetare din acest an din diferite motive. Sănătatea, educaţia - pentru că le-am asumat şi la începutul acestui mandat, dar aceste priorităţi au fost întărite pe parcurs, date fiind situaţiile pe care a trebuit să le rezolvăm, şi drepturile sociale, multe dintre ele au cunoscut corecturi pozitive izvorâte în urma unor decizii ale parlamentului“, a spus premierul Cioloş, referindu-se ulterior şi la banii necesari pentru majorarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului şi eliminarea plafonului în urma unei legi adoptate de Parlament.
Consiliul Fiscal, raport favorabil asupra rectificării bugetare
Consiliul Fiscal a dat unul dintre cele mai favorabile rapoarte de până acum pentru rectificarea bugetară propusă de guvern, cu toate că veniturile sunt estimate că vor creşte cu 3,7 mld. lei, adică 1,5 mld. lei pe tot anul, în condiţiile în care la semestrul I acestea sunt sub program.
Guvernul a pus şi la venituri şi la cheltuieli un plus pentru tot anul de 3,7 mld. lei (0,5% din PIB), astfel încât noul nivel estimat al veniturilor la bugetul consolidat este 233,8 mld lei, iar noul venit estimat al cheltuielilor este de 254,7 mld. lei. Deficitul va rămâne la 20,9 mld. lei, adică 0,95% din PIB.
La şase luni, veniturile sunt cu 2% mai mici faţă de 2016, de aceea este destul de surprinzătoare exprimarea Consiliul Fiscal din opinia sa: „revizuirile ascendente semnificative operate la nivelul veniturilor bugetare apar drept fundamentate din perspectiva performanţei efective la zi“.
Consiliul Fiscal se arată extrem de „sceptic“ asupra nivelului propus pentru intrările din fonduri UE, estimate pentru tot anul la
12,8 mld. lei, în condiţiile în care pe primele şase luni veniturile au fost doar de 680 mil. lei. Un alt punct critic subliniat de opinia Consiliului Fiscal este nerealizarea contribuţiilor de asigurări sociale, cu un grad de realizare de doar 96,4% faţă de program la semestrul I. (Sorin Pâslaru)
