Eveniment

Guvernul condus de PSD spune că va duce investiţiile statului la 7% din PIB. Pentru a ajunge la 7% din PIB în 2022, investiţiile de la bugetul de stat şi din fonduri europene trebuie să se dubleze în 2022, faţă de 2021, într-un an în care noua austeritate bate la uşă

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România: În contextul definirii cerinţelor din PNRR şi primirii acelor bani putem ajunge la 7% din PIB investiţii. În PNRR sunt prevăzute investiţii şi dacă ne ţinem de planul asumat este posibil. De finanţat de la bugetul de stat mă îndoiesc că vor fi bani. Sunt şi anticipaţii de creştere a cheltuielilor bugetare

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România: În contextul definirii cerinţelor din PNRR şi primirii acelor bani putem ajunge la 7% din PIB investiţii. În PNRR sunt prevăzute investiţii şi dacă ne ţinem de planul asumat este posibil. De finanţat de la bugetul de stat mă îndoiesc că vor fi bani. Sunt şi anticipaţii de creştere a cheltuielilor bugetare

Autor: Răzvan Botea

07.12.2021, 09:30 240

Despre cele opt spitale regionale şi spitalele republicane, promise cu ani în urmă, nimeni nu mai ştie nimic.

Una dintre ţintele asumate prin programul de guvernare este de a creşte investiţiile totale ale statului ca pondere în PIB la 7%. Potrivit execuţiei bugetare la 10 luni, dacă se păstrează proporţia, investiţiile totale ale statului (inclusiv din fonduri europene) ar ajunge la 46 mld. lei, adică 3,8% din PIB-ul estimat. Cum ar putea ca guvernul să dubleze investiţiile în 2022, astfel încât să ajungă la 7% din PIB (peste 92 mld. lei)?

„Vremea fanteziilor celor care au condus din vorbe a trecut, iar realitatea ne arată ca derapajele sunt majore. Tocmai de aceea, pentru echilibrarea situaţiei, accentul va fi pus pe patru direcţii de acţiune”, a scris ieri pe Facebook ministrul finanţelor, Adrian Câciu. în fruntea listei de priorităţi, ministrul a pus majorarea investiţiilor publice la 7% din PIB, un efort bugetar suplimentar de 10 miliarde de euro. Care investiţii vor fi şi de unde va veni finanţarea acestora nu se ştie încă. Bugetul public este la pământ, 70% din venituri merg în salarii şi pensii, iar punga împrumuturilor se va opri, în condiţiile în care datoria publică a sărit de 50% din PIB. Doar dobânda la datoria publică, la zece luni din an, a ajuns la 15,5 miliarde de lei (3 miliarde de euro), un plus de  11% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2020. Banii din PNRR – cele 15 miliarde de euro „gratis” şi cele 15 miliarde de euro împrumuturi –, sunt mai puţini decât datoria publică acumulată de România în ultimii doi ani – 25 de miliarde de euro anul trecut (126 mld. lei) şi 10 miliarde de euro în acest an, din datele publice (51 mld. lei doar până în august). Aşa că vorbim de investiţii imense, dar nimic despre spitalele regionale/republicane promise în trecut.

Aşa că lucrurile sunt pe muchie de cuţit. Analiştii economici arată că este exclus ca majorarea cheltuielilor cu investiţiile să se realizeze de la bugetul de stat (cheltuielile de capital), pentru că pur şi simplu nu există spaţiu fiscal – pensiile şi salariile angajaţilor statului, plus dobânzile la credite, înghit 80-90% din toate veniturile bugetului consolidat. În schimb, infuzia de bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – aşa cum este, mare, mică - ar  putea acoperi acest spaţiu şi investiţiile statului pot să ajungă la 7% din PIB. Doar că, aşa cum un mort nu este sigur că ajunge la groapă fără costumul şifonat dacă drumul este prost, pentru banii din PNRR este nevoie de „îndeplinirea obiectivelor asumate şi de realizarea de proiecte”. Şi de la mortul fără noroc ne întoarcem la problema spitalelor regionale/republicane, mereu promise, niciodată făcute.

„În contextul definirii cerinţelor din PNRR şi primirii acelor bani putem ajunge la 7% din PIB investiţii. În PNRR sunt prevăzute investiţii şi dacă ne ţinem de planul asumat este posibil. De finanţat de la bugetul de stat mă îndoiesc că vor fi bani. Sunt şi anticipaţii de creştere a cheltuielilor bugetare”, comentează Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

La 10 luni, investiţiile publice, potrivit datelor de la Finanţe, au fost de 38,2 mld. lei (investiţiile din bugetul de stat, plus cele din fonduri europene şi din alte surse de finanţare).

Investiţiile de la bugetul de stat, evidenţiate ca „investiţii de capital”, au fost de 19,6 mld. lei, în scădere cu 10% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Tradiţional,  investiţiile au fost sacrificate pe final de an pentru încadrarea în deficitul bugetar. Care sunt şansele să se inverseze tendinţa şi investiţiile de la bugetul de stat să nu mai fie primele sacrificate?

Nu cred, răspunde Codirlaşu: „În general bugetul de stat s-a reglat prin investiţii, iar acestea au fost primele sacrificate, pentru că celelalte cheltuieli sociale sunt fixe şi nu se poate umbla la ele.”

Investiţiile publice nu au depăşit 6% din PIB în niciunul dintre anii din perioada analizată de ZF (Finanţele au date publicate începând cu 2013 privind investiţiile publice). 2020 a fost un an record al investiţiilor, cu 53,2 mld. de lei investiţi, atât din fonduri europene, cât şi din bugetul de stat. Care au fost însă acele investiţii nu se ştie. Ministerul de Finanţe, condus la vremea respectivă de Alexandru Nazare, nu a răspuns solicitărilor ZF legate de ce înseamnă aceste investiţii, care au fost cele mai mari proiecte finanţate şi dacă în capitolul investiţiilor intră şi achiziţia de măşti, termoscanere sau alte bunuri achiziţionate în pandemie.

Ca pondere în PIB, statul a investit cel mai mult în 2015, când cheltuielile de investiţii totale au ajuns la 5,9% din PIB, adică 41,3% din PIB. În total, între 2013 şi 2020, statul a investit peste 270 de miliarde de lei în România, potrivit datelor publicate de Finanţe.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO