Caută doar în titlu
Eveniment

Guvernul anunţă o nouă lege a pensiilor. Premierul Florin Cîţu: Actualul sistem ar colapsa în 15 ani. Deficitul bugetului public de pensii va ajunge anul acesta la 16 miliarde de lei, anunţă ministrul muncii, Raluca Turcan

♦ Guvernul pregăteşte o nouă lege a pensiilor, dar nimeni nu ştie ce ar urma să conţină ea, în afară de cuvântul magic „sustenabilitate“ ♦ Premierul Florin Cîţu: „Dacă nu facem nimic, în 15 ani sistemul va intra în colaps” ♦ După lungi ezitări, executivul admite că va lua bani din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNNR) pentru o reformă a pensiilor.

Datele Ministerului Finanţelor arată că, în 2020, veniturile din contribuţiile pentru bugetul asigurărilor sociale au fost de 68,2 mld. lei, iar cheltuielile de 81,5 mld. lei. Rezultă, prin urmare, un deficit de 13 mld. lei (faţă de unul de 2,6 mld. lei în 2019). Cum oamenii nu pot fi lăsaţi fără pensie, deficitul a fost acoperit prin sume transferate din bugetul de stat, sume colectate din taxe şi impozite. Finanţele numesc profund greşit aceste cheltuieli cu pensile drept „asistenţă socială” când, de fapt, ele înseamnă banii oameniilor care au contribuit o viaţă întreagă la bugetul de pensii.

Anul acesta, deficitul fondului de pensii va ajunge la 16 mld. lei (3,2 mld. euro) – spune ministrul muncii Raluca Turcan - şi aici nu intră pensiile speciale (Armată, Interne, Justiţie, etc.) care sunt plătite direct din bugetul de stat şi în afara sistemului public bazat pe contributivitate.

„Deficitul la bugetul de pensii are anul acesta un nivel îngrijorător, de 16 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că de la bugetul de stat, din banii colectaţi, din taxe şi impozite, se transferă în bugetul de asigurări sociale, unde se strâng banii din contribuţiile de asigurări sociale ale celor care muncesc astăzi şi această sumă, din nefericire, dacă noi nu reformăm sistemul, va creşte”, a spus Turcan pentru Antena 3, potrivit Mediafax.

Iar aici nu sunt incluse pensiile speciale care sunt plătite prin intermediul ministerelor şi care înseamnă 9-10 miliarde de lei, anual, pentru cei 9.500 de beneficiari de pensii speciale. Aceştia nu au contribuit decât în puţină măsură la sistemul public de pensii în raport cu pensia încasată, dar consumă 12% din întreg fondul de pensii împărţit celor cinci milioane de pensionari. Dar, chiar eliminate aceste pensii speciale, demersul nu modifică fondul problemei, ar fi o decizie mai degrabă de ordin moral.

Deficitul creşte anul acesta pentru că, în ciuda crizei, guvernul a acordat o majorare la pensii de 14% în septembrie trecut – sigur, mult mai puţin decât prevedea o lege a PSD (votată şi de liberali) care anunţa o majorare de 40% din septembrie 2020.

În ultimele zile, problema pen­si­ilor a acaparat agenda publică după ce, într-un document transmis la Bruxelles şi care însoţeşte PNRR, guvernul arată că intenţionează să coreleze vârsta de pensionare (65 de ani la bărbaţi şi 60 de ani la femei) cu „speranţa de viaţă”, în creştere. Însă guvernul nu spune dacă este vorba de speranţa de viaţă la naştere (75 de ani în România, faţă de 83 în Franţa, Olanda, Italia sau 82 în Germania) sau de speranţa de viaţă la ieşirea la pensie. După ce a negat că ar avea vreo intenţie să majoreze vârsta de pensionare, guvernul anunţă o nouă lege a pensionării.

Legea educaţiei şi legea pensiilor sunt cele mai modificate acte normative de-a lungul celor 30 de ani de nou capitalism. Până în 2009, echilibrul între veniturile şi cheltuielile sistemului public de pensii a fost, de ochii lumii, stabil. Dezechilibrul s-a văzut în 2012 când pensiile speciale au fost trecute în sistemul public şi, astfel, deficitul a explodat de la 2,1 mld. lei în 2011, la 13,1 mld. lei, un an mai târziu. În 2018, pensiile speciale au fost scoase din sistemul public şi, astfel, deficitul – din nou de ochii lumii - a coborât de la 13,5 mld. lei în 2017, la 4,7 mld. lei în 2018.

În 2020, după majorări succesive de pensii din anii trecuţi plus majorarea din septembrie, deficitul bugetului public de pensii a urcat la 13 miliarde de lei (care nu include însă pensiile speciale) şi va ajunge la 16 miliarde de lei în 2021, după cum apreciază ministrul muncii.

Premierul Florin Câţu susţine şi el că, dacă nimic nu se schimbă, sistemul va colapsa în 15 ani – este orizontul în care vor ieşi la pensie „decreţeii” – copii născuţi în urma decretului din 1967 al comuniştilor, care a interzis avorturile.

Premierul vorbeşte de un sistem sustenabil, dar nu rezultă clar ce înseamnă „sustenabil” când, în sistemul folosit de România - PAYG (Pay As You Go) - soluţiile la îndemână sunt doar două: majorarea vârstei de pensionare sau creşterea nivelului contribuţiei.

După ce PNRR a devenit parţial public, s-a văzut că guvernul a cerut din acest plan (29,2 mld. euro, în total) 682 de milioane de euro pentru reforma pensiilor şi a finanţelor.

Cristian Ghinea, ministrul care se ocupă de fondurile UE, susţine că scopul finanţării este construirea unui sistem de pensii care să nu falimenteze bugetul de stat.

„La fel, pensiile speciale, care sunt o ruşine dacă mă întrebaţi pe mine. Trebuie puse pe bază de contributivitate şi la asta ne-am angajat. În ce priveşte mult discutata speranţa de viaţă şi creşterea vârstei de pensionare, este o posibilitate voluntară pe care românii o vor avea la dispoziţie. Nu e obligatoriu, e doar pe bază voluntară. Şi este, de fapt, o posibilitate de a-şi prelungi, cei care doresc să rămână. Asta e ce avem acum”, a explicat ministrul la Digi 24.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.