♦ Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) - un fel de comitet al planificării de pe vremuri - a venit cu o nouă prognoză privind evoluţia economică din 2020 şi 2021, concomitent cu proiectul de rectificare bugetară, al treilea de la începutul crizei ♦ Noile estimări susţin că economia ar urma să suporte o contracţie de 4,2% în acest an, dar va avea o revenire de 4,5% în 2021.
Actualele prognoze atât ale Comisiei Europene, cât şi ale guvernului român au fost tocate, din martie încoace, la fel de mărunt precum ceapa pentru salată. Guvernul de la Bucureşti vede acum o cădere a PIB de 4,2% în acest an, iar Comisia Europeană una de 5,2%. Potrivit guvernului român, deficitul fiscal ar urma să fie în acest an de 9,1% din PIB. Comisia Europeană crede că va fi de 10,3% din PIB şi va creşte, în anul ce vine, la 11,3% din PIB. Ministrul finanţelor Florin Cîţu are, dimpotrivă, o ţintă ambiţioasă: 7% deficit din PIB în 2021 – oricum un deficit uriaş care va duce datoria publică dincolo de linia roşie a 50% din PIB.
Dacă pe partea de cădere economică în 2020 estimările actuale ale guvernului converg către estimările instituţiilor internaţionale, pe partea de revenire economică opiniile sunt diferite: Comisia Europeană vede o creştere de 3,3% a economiei româneşti în 2021, în vreme ce guvernul mizează pe o creştere economică de 4,5%.
Ministrul de finanţe spune însă că este optimist şi datele de pe teren arată că economia României va creşte peste aşteptările altor instituţii, la fel cum se va întâmpla şi în 2020, când căderea economică a României va fi mai mică.
„Comisia Europeană şi-a revizuit pozitiv previziunea de scădere economică, faţă de cea din martie, când vedea o scădere a econo-miei de 6%. Astăzi vedem o scădere mai mică şi se ajustează către noi. Comisia Europeană merge către scenariul nostru de bază“, a spus Florin Cîţu.
Ministrul de finanţe îşi face singur curaj, dar nu este ultimul optimist de pe aici.
„Anul 2020 va fi mai puţin rău decât se aştepta lumea. Chiar dacă datele la T4 din 2020 nu par acum că vor fi foarte bune. Agricultura este călcâiul lui Ahile – am avut un an complicat pentru o agricultură care, chiar dacă nu adaugă multe procente la PIB, este vitală şi nimeni nu-şi poate imagina o economie robustă fără o agricultură robustă. HoReCA ştim că o duce prost. Însă, pe ansamblu, frica se risipeşte şi, atunci, odată revenită încrederea, şansele de redresare cresc considerabil“, crede Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni)
Pentru 2021 depindem foarte mult de cum va arăta arhitectura, la nivel global şi european, mai arată el.
Construcţia bugetului din 2021, bazată pe o creştere economică de 4,5%, revizuită în jos de la 4,9%, prognozează un deficit bugetar de 7% din PIB, în scădere faţă de 2020. Ministrul Florin Cîţu spune că scăderea deficitului bugetar va veni din creşterea veniturilor la bugetul de stat printr-o colectare mai bună datorită informatizării ANAF şi a Ministerului de Finanţe, dar şi din faptul că anul viitor nu vor mai fi în vigoare măsuri care au costat bugetul de stat 1% din PIB în 2020. „Vom avea un deficit mai mic anul viitor faţă de anul acesta. Avem, pe de-o parte măsuri care au costat 1% din PIB anul acesta şi pe care nu le vom mai vedea anul viitor, iar pe de altă parte estimăm, din finalizarea proiectelor de digitalizare, al ANAF şi al Ministerului de Finanţe, venituri suplimentare de aproape 1% din PIB anul viitor.“
Datele de la Prognoză mai arată că industria, care are o pondere de cel puţin 20% din PIB-ul României, va creşte cu 7,8% ca valoare adăugată în economie, după o cădere de 8,6% în 2020. Agricultura ar urma şi ea să aibă un aport pozitiv la creşterea economică, după ce în 2020 a trebuit să facă faţă şi secetei, pe lângă criză.
Construcţiile ar urma să continue creşterea, chiar dacă se vor mai tempera, de la o creştere a valorii adăugate brute în economie de 5,8%, la 4,8% în 2021. Consumul final ar urma să crească cu 5,1%, după o scădere de 0,8% în 2020.
Finanţele au venit miercuri cu cel de-al treilea proiect de rectificare bugetară din acest an. Potrivit proiectului de act normativ, deficitul bugetar al României creşte la 96 mil. lei, adică 9,1% din PIB, faţă de 8,6% din PIB, cât era prognoza la ultima rectificare.
Florin Cîţu, într-o prezentare a proiectului de rectificare, a spus că deficitul se majorează cu aproape 5 mld. lei faţă de ultima estimare, în condiţiile în care sumele lăsate în economie prin amânarea la plata taxelor şi impozitelor pentru companii ar fi de 4,2 mld. lei.
„Deficitul bugetului general consolidat astfel se majorează cu 5 miliarde de lei. De unde vine această majorare? În primul rând din estimarea noastră că nu vom mai încasa 4,2 miliarde de lei în ultima parte a anului. Aici este vorba de venituri din economie, şi această neîncasare vine de pe urma deciziei pe care am luat-o, ca cei care au acumulat datorii în această perioadă, în perioada de la începutul stării de urgenţă până la 25 octombrie să poată să reeşaloneze pe următoarele 12 luni“, a spus Cîţu.
Cei mai mulţi bani au fost alocaţi către Ministerul Muncii pentru suplimentarea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale şi de Sănătate cu 1,1 miliarde de lei, în vreme ce Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Sănătăţii au primit în plus câte un miliard de lei.
Pe de altă parte, din bugetul iniţial al Ministerului Apărării Naţionale se taie 2 mld. de lei, din bugetul Finanţelor 850 mil. lei şi de la Ministerul Afacerilor interne 635 mil. lei.
Florin Cîţu a spus că execuţia bugetară la 10 luni arată că veniturile la bugetul de stat au revenit pe plus. El a mai spus că veniturile totale din acest an sunt prognozate să ajungă la 337 mld. lei, care ar însemna o creştere cu aproape 5% a veniturilor la bugetul de stat în 2020 faţă de 2021.
„Veniturile, la finalul acestui an, sunt estimate în jur de 337 miliarde lei, 32,2% din PIB, dintre care 298 de miliarde de lei sau 27,4% din PIB din economie şi 39 de miliarde din fonduri nerambursabile (...) În perioadă de criză, în care economia are o contracţie de 4,2%, am reuşit, sau estimăm, până acum am reuşit la 10 luni de zile, dar estimăm şi pentru finalul anului, venituri bugetare mai mari decât anul trecut, într-o perioadă în care economia creştea“, a mai spus ministrul de finanţe.
La venituri bugetare de 337 mld. lei şi deficit bugetar de 96 mld. lei, cheltuielile bgetului de stat ar fi în 2020 de 433 mld. lei, în creştere cu 17% faţă de cât au fost în 2020.
