Cheltuielile cu dobânzile din bugetul de stat sunt aşteptate să crească în următorii ani
Cheltuielile cu plata dobânzilor efectuate din bugetul de stat sunt aşteptate să crească în următorii ani, atât ca sumă, cât şi ca pondere în PIB. Astfel, pentru anul 2015 este proiectată o creştere cu 4,6% a acestor cheltuieli faţă de 2014, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice.
Cheltuielile cu dobânzile se situează în anul 2015 la 1,5% din PIB şi o uşoară creştere până în 2018, se arată în raportul privind situaţia macroeconomică pe 2015 şi proiecţia pe 2016-2018 publicat de Finanţe.
În termeni nominali, cheltuielile cu plata dobânzilor realizate din bugetul de stat sunt estimate să crească faţă de 2013 cu 30% până în 2018, la 13,2 mld. lei. În 2014, cheltuielile cu dobânzi sunt de 10,2 mld. lei, după execuţia preliminară.
„Aceste cifre sunt un scenariu de lucru. Cei de la Finanţe au mai multe scenarii. Creşterea cheltuielilor cu dobânzile poate fi influenţată atât de creşterea ratelor, cât şi de contractarea unor noi împrumuturi“, a declarat Laurian Lunu, analist economic. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în totalul cheltuielilor bugetare este şi ea aşteptată să crească. În 2014 aceasta s-a situat la 4,4% şi este proiectată să ajungă la 4,5% în 2015.
România a contractat în 2009, în contextul crizei economice mondiale, unul dintre cele mai mari împrumuturi de la FMI din Uniunea Europeană şi a beneficiat şi de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale. România a încheiat trei acorduri succesive cu FMI, din care ultimele două preventive. Motivul acestor acorduri este incapacitatea ţării de a face faţă şocurilor externe şi de a efectua cu success reformele structurale, deşi din punctul de vedere al indicatorilor macroeconomici România este stabilizată.
Radu Crăciun, economistul-şef al BCR, a declarat recent că România se împrumută mult şi că ar trebui acordată mai multă importanţă destinaţiei pe care o au banii împrumutaţi, nu doar costurilor. Totodată, el a menţionat că România nu are nevoie de FMI, dar plecarea acestuia ar putea creşte profilul de risc al ţării.
În ultimii doi ani cheltuielile cu dobânzile au fost pe o tendinţă descendentă. Până în 2012 cheltuielile cu dobânzile au accelerat, triplându-se comparativ cu 2008, când a izbucnit criza financiară. Andra Oprescu
România ţinteşte să ia 45 de miliarde de lei de la UE anul viitor
România a primit de la UE, din prima zi de aderare şi până la 31 octombrie 2014, 112 miliarde de lei (25,3 miliarde de euro) şi a plătit la bugetul Uniunii 46,7 miliarde de lei (10,5 miliarde de euro), fiind, prin urmare, ceea ce se numeşte „un beneficiar net“ de fonduri nerambursabile – soldul pozitiv ridicându-se la 60 de miliarde de lei (14,8 mld. euro). Sumele primite includ şi subvenţiile agricole şi pe cele pentru dezvoltare rurală şi pescuit, fără de care România ar fi fost un contribuitor net la bugetul Uniunii pentru că, pe fonduri structurale, nu a luat de la UE decât 42,7 mld. lei (9,6 mld. euro) – dintre care 33 mld. lei (7,4 mld. euro) rambursări, restul prefinanţări.
Pe întreg anul 2014 raportul privind bugetul pe 2015 estimează veniturile din fondurile structurale la 16,4 mld. lei (3,7 mld. euro) şi toate sumele primite de la UE la 29 mld. lei (6,5 mld. euro), soldul pozitiv urmând să fie de aproape 21,3 mld. lei (4,8 mld. euro), după plata contribuţiei de 7,1 mld. lei (1,6 mld. euro).
Pe anul 2015 estimarea cuprinsă în raportul privind bugetul este că România va primi de la UE suma totală de 45,5 mld. lei (10,2 mld. euro) rămânând cu un sold pozitiv de 37,8 mld. lei (8,5 mld. euro), după plata contribuţiei la UE estimată şi ea la 7,1 mld. lei (1,6 mld. euro). De altfel, bugetul pe 2015 se bazează, la capitolul cheltuieli de investiţii (cheltuieli de capital şi din fonduri externe), foarte mult pe banii UE. Cheltuielile cu investiţiile ar urma să fie, în 2015, de 44,7 mld. lei (10 mld. euro), cu aproape un sfert mai mari decât cheltuielile programate în acest an. Cheltuielile pentru programele cu finanţare din fonduri UE vor fi, estimează raportul asupra bugetului, de 24 de miliarde de lei, faţă de 18 miliarde de lei în acest an, însă este de ramarcat că, în 2014, la a doua rectificare, 4 miliarde de lei din aceşti bani au fost reîmpărţiţi altor domenii tocmai pentru că nu au putut fi cheltuiţi în scopul pentru care fuseseră prevăzuţi iniţial.
România primeşte de la UE în exerciţiul financiar 2014 -020 în jur de 40 de miliarde de euro (178 de miliarde de lei la cursul zilei de ieri) – 22 de miliarde de euro fonduri structurale, peste 8 miliade de euro fonduri de dezvoltare regională, iar restul sunt subvenţii agricole. Contribuie, în schimb, cu o sumă ce se învârte în jurul procentului de 1% din PIB – aproximativ de 7 miliarde de lei (1,6 mld. euro) anual. Prin urmare, la finalul exerciţiului financiar multianual 2014 - 2020 ar trebui să aibă un sold pozitiv de aproximativ 30 de miliarde de euro, însă totul depinde de felul în care a învăţat din greşelile exerciţiului financiar 2007 - 2013, spre finalul căruia se află foarte jos - cu o rată a absorbţiei de doar 40%, cu un an înainte de închiderea definitivă a acestei programări multianuale. Iulian Anghel
Scăderea cu 5% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii rupe o „tradiţie“ de 10 ani
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile în 2015, unul dintre instrumentele de bază pentru ajustarea bugetului consolidat pe anul viitor, sunt calculate de guvern la 39,9 miliarde de de lei, faţă de 41,8 mld. lei în 2014, marcând prima scădere de la începutul crizei.
Evoluţia cheltuielilor cu bunurile şi serviciile a fost mai totdeauna ascendentă în ultimii zece ani. În 2008 cheltuielile au săltat brusc de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 33 de miliarde de lei, ca să scadă anul următor la 29 de miliarde, după care creşterea a fost reluată până 2014.
„Reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili, ca efect al întăririi cadrului legislativ privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare. Astfel, cheltuielile cu bunurile şi serviciile în anul 2015 reprezintă 5,6% din PIB având un trend descrescător în perioada următoare“, precizează Guvernul în Raportul situaţiei macroeconomice.
Cu toate acestea, detaliile privind maniera în care va fi operată această scădere ridică semne de întrebare, având în vedere că cea mai mare pondere o are aici sectorul sanitar, care nu poate reduce cheltuielile decât în urma unei reforme profunde.
„La cheltuielile pe bunuri şi servicii e o scădere de 2 miliarde de lei şi nu e clar cum se va produce această scădere. E o scădere importantă, mai ales că e primul an de la criză când se reduce suma cheltuită pe bunuri şi servicii. În afară de intenţia în sine de a reduce aceste cheltuieli, nu avem alte detalii“, a declarat pentru ZF Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
La bugetele ministerelor, scăderi importane sunt înregistrate la Ministerul de Interne, unde aceste cheltuieli scad cu 7%, la 687 milioane de lei, şi la Ministerul Afacerilor Externe, unde cheltuielile cu bunuri şi servicii scad cu 17,8%, la 191 mil. lei.
„Dacă scoatem din calcul măsurile one-off, acele plăţi de despăgubiri câştigate în instanţă, plăţile ANRP, hotărârile judecătoreşti etc., ajustarea din buget e foarte mică şi se produce în cea mai mare parte la cheltuielile de bunuri şi servicii“, a mai spus Dumitru, adăugând că „fără o reformă profundă în sectorul sanitar, unde e cea mai mare parte a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, nu se poate. Se mai poate la administraţia publică, dar nu e prea mult spaţiu“.
În bugetul Ministerului Sănătăţii se vede o reducere pentru anul viitor a sumei totale alocate bunurilor şi serviciilor, însă nu e clar despre ce achiziţii este vorba. Per total, bugetul de bunuri şi servicii scade la Ministerul Sănătăţii cu 3,5%, la 1,7 miliarde de lei. Pe de altă parte, bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), principalul finanţator al sistemului de sănătate, prevede o reducere cu 3,75% a cheltuielilor cu medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale, de la 9,5 miliarde lei în 2014 la 9,1 miliarde lei în 2015. Aceasta este singura scădere operată în cheltuielile CNAS pentru 2015.
„În momentul de faţă pare puţin credibilă şi nu credem că se va realiza această scădere“, a concluzionat Dumitru. Andrei Cîrchelan
