70 de ani de construcţie europeană au fost ieri puşi pentru prima dată sub semnul întrebării. Datoria externă, care a dat peste cap România în anii ´80, a decimat chiar şi o ţară considerată dezvoltată Grecii au luat cea mai grea cale, cea a incertitudinii totale, după cinci ani în care nu li s-a arătat un drum înaintea lor. Nimeni nu ştie dacă Grecia va ieşi din zona euro. Ce va fi cu băncile şi afacerile grecilor din România dacă trec la drahmă?

În pofida tuturor semnalelor că dacă vor vota „NU“ vor fi excluşi din zona euro, grecii au decis să rişte şi să se arunce „în hăul“ incertitudinii, după cinci ani în care PIB-ul a scăzut cu 25% iar rata şomajului a ajuns la 33%.  

Rezultatele parţiale dădeau arătau ieri 59% pentru NU. Întreberea a fost: "Ar trebui acceptată propunerea formulată către Eurogrup, pe 25 iunie, de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional?

Martin Shultz, preşedintele Parlamentului European, a avertizat Grecia ieri la prânz că dacă va vota NU atunci nu va mai putea folosi moneda euro. Totuşi, este neclar dacă Grecia va putea pur şi simplu să fie exclusă din zona euro

Pentru România, cea mai mare întrebare este ce va fi cu băncile greceşti. Este pentru prima dată în istoria României când riscul vine de la Vestul dezvoltat, când băncile cu capital românesc pot fi considerate mai sigure decât bănci din zona euro.

Cele patru bănci cu acţionariat elen de pe piaţa locală (Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească) aveau depozite totale de aproximativ 23 mld. lei la finalul lunii martie, în scădere cu circa 8% faţă de sfârşitul anului trecut. Scăderea în termeni nominali este de 1,7 mld. lei.

Defalcat, depozitele Alpha au scăzut cu 10%, cele ale Bancpost cu 3%, cele ale Piraeus cu 13%, iar cele ale Băncii Româneşti cu 2%. Practic, în primul trimestru clienţii au retras din subsidiarele locale ale băncilor elene toate depozitele suplimentare strânse anul trecut.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, spune că săptămâna trecută au existat câteva persoane fizice şi companii care şi-au lichidat depozitele,  „retrageri normale“ pentru perioada asta în urma intensificării tensiunilor legate de Grecia, însă nu sunt probleme în legătură cu subsidiarele băncilor greceşti.

„Au existat câteva persoane fizice şi companii care şi-au retras depozitele. Sunt retrageri normale pentru perioada asta. Dar pierd banii aiurea. Într-o perioadă ca asta tot deponenţi pierd pentru că intră în panică şi strică depozitele. Nu aveau motive să facă acest lucru“, a declarat Cinteză pentru ZF. El a reiterat că nu au existat probleme în legătură cu subsidiarele băncilor greceşti şi, în general, a fost linişte pe piaţa bancară din România săptămâna trecută.

Cele patru bănci cu acţionariat elen de pe piaţa locală au în total active de aproape 45 mld. lei, ceea ce reprezintă 12% din totalul activelor bancare şi au circa 7.250 de angajaţi care lucrează în 535 de sucursale. Creditele acordate clienţilor ating 36 mld. lei.

Spre bunăstare sau faliment? Alexis Tsipras: „Aţi deschis un drum nou pentru toţi oamenii din Europa, un drum care duce înapoi la valorile fundamentale ale democraţiei şi solidarităţii“

Cinci ani de criză,de tăieri de pensii şi majorări de impozite au făcut din greci prima naţiune din lume care supune votului universal acceptarea condiţiilor cerute de creditori.
 

Pentru cancelarul german Angela Merkel, referendumul grecesc este începutul unei goane nebune cu ochii deschişi care se va sfârşi într-un zid. În schimb, premierul grec Alexis Tsipras, activist în studenţie, le spune grecilor că „au deschis un drum nou pentru toţi oamenii din Europa, un drum care duce înapoi la valorile fundamentale ale democraţiei şi solidarităţii“.

Tsipras a mai descris referendumul ca pe o chestiune de demnitate naţională şi o decizie privind soarta Europei. Votul a venit după o săptămână de „vacanţă“ bancară, bântuită de spectrul unei crize de bani fizici şi al unui faliment bancar.

Retra­gerile de la bancomate au fost raţionaliza­te, iar pensionarii care asediază băncile au devenit simbolul degradării dramatice a ţării.

„Aceia care mai au bani în bănci vor vota «da» (adică pentru acceptarea condiţiilor impuse de creditori în schimbul asistenţei financiare acordate ţării – n.r.). Acelora cu credite li s-a spus că dacă votează «nu» nu va mai trebui să le plătească“, a explicat înainte de referendum, pentru The Guardian, Yannis Raptodimos, în vârstă de 29 de ani şi salariat al unei fabrici de muniţie. Creditorii ţării i-au lăsat pe greci să înţeleagă că un vot negativ ar însemna un pas mare spre ieşirea din zona euro. Raptodimos este convins că revenirea la drahmă va fi o catastrofă.

Grecia, sub asediul incertitudinii. Din depozitele sistemului bancar grecesc s-au evaporat 100 mld. euro în cinci ani. Se vor salva băncile cu banii care au mai rămas?

Referendumul din Grecia a fost însoţit de un bombardament mediatic sufocant din partea presei internaţionale, preluată prompt de presa locală. Grecii au putut afla înainte de a vota dacă acceptă sau nu condiţiile de austeritate propuse de creditori că băncile iau în calcul să confişte o parte din depozitele clienţilor, iar liderii zonei euro nu au vrut ca FMI să arate lumii că planurile creditorilor sunt greşite.
 

Băncile greceşti pregătesc planuri de salvare care ar implica un „haircut“ de cel puţin 30% pentru depo­zi­tele mai mari de 8.000 de euro, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), care citează surse din mediul bancar şi cel de business. Vestea ar da fiori oricărui grec cu bani în bancă.

Agenţia de presă Thomson Reuters scrie că ţările din zona euro au încercat, în zadar, să împiedice Fondul Monetar Internaţional să publice o analiză sumbră privind povara dato­riei greceşti despre care guvernul de la Atena spune că justifică apelul său la alegători de a vota contra condiţiilor de bailout impuse de creditorii internaţionali.

Viaţa în economia reală sub restricţiile de capital

„Dacă băncile nu se deschid în 10 zile, îmi va fi foarte greu să-mi ţin deschisă afacerea“, sunt vorbele lui Antonis Tartaras, comerciant de ochelari de soare. El are datorii de 20.000 de euro la furnizorii externi, pe care nu-i poate plăti din cauza problemelor cu transferarea banilor în străinătate. Furnizorii îi cer acum plata înainte. Ochelarii pe care-i mai are în butic îi ajung pentru doar o săptămână de vânzări.

Restricţionarea fluxului de capital nu a avut până acum efecte negative decât asupra importurilor de bunuri neesenţiale, mai ales de produse de lux, dar sunt un semn a ceea ce ar putea urma la scară mai largă.

Din cauza duratei mari a crizei eco­no­mice, principalii exportatori şi clienţii lor au devenit puternic dependenţi de bănci şi alte instituţii, inclusiv agenţii internaţionale şi asi­gurători, pentru garantarea plăţilor, scrie The Wall Street Journal. 

Mulţi importatori greci au obţinut scrisori de credit de la băncile locale, care apoi caută ga­ranţii la o bancă străină – aceasta practic se angajează să plătească exportatorului străin dacă clientul grec şi banca grecească nu pot face aceasta. Însă băncile internaţionale cer de ceva timp lichidităţi ca garanţie. Din cauza res­tric­ţiilor de capital, cash-ul poate fi transferat de la o bancă grecească la una străină dacă pri­meşte permisiunea specială a gu­vernului. În ca­zuri similare din lumea emer­gentă, gu­ver­nele nu fac excepţii decât pentru produsele de bază precum alimente, medicamente şi com­bustibil.

Ziarul Financiar vă recomandă şi: 

BlackBerry cu Android