Caută doar în titlu
Eveniment

Gara Băneasa: de la fostă gară regală la doar o altă staţie CFR lăsată de izbelişte. Doar şase trenuri mai opresc aici, la casa de bilete nu este însă nimeni

Gara Băneasa din Capitală, un fost simbol al puterii căii ferate, construită la 1936 pentru primirile regale, iar mai târziu folosi­tă ca gară de protocol pentru trenuri prezidenţiale, dar şi pentru alţi pasa­geri, este astăzi doar una din multele staţii CFR lăsate de izbelişte, cu pe­reţi murdari şi scoro­jiţi şi fără niciun pasager în sala de aşteptare. Clă­di­rea cu salonul în care se făceau primirile regale este închisă iar cea în care ajungeau ceilalţi pasa­geri este pustie şi îmbibată de un miros neplăcut: nicio persoană la casa de bilete, nimeni pe peron. Doar o hârtie lipită pe geam indică un program de mers a şase trenuri care fac o oprire in­ter­mediară în această staţie. Nimic care să mai ara­te faima de care se bucura în trecut această ga­ră, pe care a folosit-o şi Gheorghe Gheorghiu Dej în depla­sările sale şi pentru primirea şefilor de stat.
 

Patrimoniu nevalorificat

„După ce căile ferate au fost sparte prin 1998 pa­trimoniul a fost împărţit, staţia Băneasa ajun­gând în patrimoniul CFR SA. Acest patrimoniu nu a fost exploatat, valorificat, ci lăsat în paragină, deşi multe clădiri sunt monumente de arhitectură. Pur şi simplu nu au fost în stare să valorifice acest patri­moniu“, spune Viorel Istrate, reprezentantul Fede­raţiei Naţionale Feroviare Miş­care Comer­cială, care lucrează în dome­niul feroviar din 1989.

O linie de cale ferată ar putea co­nec­ta Gara de Nord cu zona Băneasa, un­de s-au dezvoltat multe clădiri de bi­rouri, şi cu  Otopeni, reducând tra­fi­cul rutier pe acest tronson. În urmă cu câţiva ani se discuta despre dezvol­ta­rea transportului metro­politan din Bucureşti şi interconectarea tuturor mijloacelor de transport, inclusiv pe cel fervoiar, însă nu s-a realizat nimic în acest sens.

Oficialii CFR SA, compania care ad­­minis­trea­ză infrastructura fero­via­ră, au transmis că gara Băneasa este operaţională, însă folosirea acestei sta­ţii pentru îmbarcarea/debarcarea de călători este opţiunea exclusivă a ope­ratorilor de transport fe­ro­viar, care solicită traseele pentru mersul de tren, inclusiv staţiile de oprire. „Staţia Băneasa nu a fost scoasă din circuitul traficului de călători. În pre­zent, în această staţie opresc şase trenuri, 2 tre­nuri InterRegio sezoniere Timişoara - Man­galia (sosire ora 4.50, plecare 4.52) şi Mangalia – Ti­mi­şoara (sosire ora 00:08, plecare 00:14), precum şi 4 trenuri Regio pe distanţa Bucureşti Nord – Bu­cureşti Obor şi retur“, au transmis ofi­cialii CFR SA, care au mai adăugat că CFR Călă­tori deser­veş­te casele de bilete, cu tot cu personal.

„Cea mai mare parte a traficului feroviar de pasa­geri pentru Bucureşti este preluat de Gara de Nord, pentru Gara Băneasa neexistând cereri care să justifice opriri ale altor trenuri“, au transmis oficialii CFR Călători.

 

Doar 20.000 de euro investiţi în reparaţii

CFR SA a alocat fonduri în va­loa­re de 88.000 de lei (circa 20.000 de euro) pentru lucrări de reparaţii şi în­tre­ţinere la gara Băneasa.

În acest an suma alocată pentru in­ves­tiţii în calea ferată se ridică la 1,37 mld. lei (308 mil. euro). Pentru pro­gra­mul care include moderni­za­rea a 16 staţii de cale ferată situate în reşe­dinţe de judeţ s-au alocat  89 de milioane de lei (20 mil. euro). Este vorba de finalizarea lucrărilor sau continuarea lor în staţiile Giurgiu (2011-2014), Slatina (2012-2014), Piteşti (2011-2014), Râmnicu Vâlcea (2012-2014), Reşiţa Sud (2012-2014), Sfântu Gheorghe (2011-2014), Târgu-Mureş (2014-2015), Vaslui (2011-2014), Botoşani (2012-2014), Piatra-Neamţ (2011-2014), Bistriţa (2012-2014), Zalău (2012-2014), Brăila (2011-2014) ,Călăraşi (2012-2014), Slobozia (2011-2014).

Mai mult, un alt proiect vizează informati­za­rea gărilor în 11 staţii de cale ferată (proiectare plus execuţie): Craiova, Caransebeş, Lugoj, Dro­be­ta-Turnu Severin, Chiajna, Palas, Focşani, Chi­tila, Buciumeni, Constanţa şi Feteşti. Proiectul este finanţat din credite rambursabile şi din bugetul de stat. Suma propusă în bugetul anului 2014 este de 8,5 mil. lei (1,9 mil. euro).

De-a lungul timpului asupra căilor ferate s-au abătut mai multe reforme. Cea mai drastică a fost spargerea căilor ferate în 1998, la sfaturile Băncii Mondiale, care a condiţionat astfel finanţarea deficitului bugetar al României. La sfârşitul anului 1998, Societatea Naţională a Căilor Ferate Române era divizată de către stat în cinci companii: CFR Călători, CFR Marfă, CFR SA (infrastructură), Societatea de Servicii de Management Feroviar şi Societatea de Administrare a Activelor Feroviare. Deşi această măsură trebuia să facă mai profitabile companiile ferate, de fapt a adus pierderi uriaşe, ceea ce nu s-a întâmplat însă în Germania, Franţa sau Austria, unde căile ferate au rămas într-un holding prin care statul îşi poate realiza obiectivele strategice. Divizarea căilor ferate a încărcat sistemul cu mai mulţi manageri numiţi politic şi orientaţi mai mult spre interesul personal decât spre cel public.

Comentează despre starea sectorului feroviar românesc şi propune soluţii pentru revitalizarea acestuia pe pagina de Facebook special creată de Ziarul Financiar

 
 
 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.