Patrimoniu nevalorificat
„După ce căile ferate au fost sparte prin 1998 patrimoniul a fost împărţit, staţia Băneasa ajungând în patrimoniul CFR SA. Acest patrimoniu nu a fost exploatat, valorificat, ci lăsat în paragină, deşi multe clădiri sunt monumente de arhitectură. Pur şi simplu nu au fost în stare să valorifice acest patrimoniu“, spune Viorel Istrate, reprezentantul Federaţiei Naţionale Feroviare Mişcare Comercială, care lucrează în domeniul feroviar din 1989.
O linie de cale ferată ar putea conecta Gara de Nord cu zona Băneasa, unde s-au dezvoltat multe clădiri de birouri, şi cu Otopeni, reducând traficul rutier pe acest tronson. În urmă cu câţiva ani se discuta despre dezvoltarea transportului metropolitan din Bucureşti şi interconectarea tuturor mijloacelor de transport, inclusiv pe cel fervoiar, însă nu s-a realizat nimic în acest sens.
Oficialii CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, au transmis că gara Băneasa este operaţională, însă folosirea acestei staţii pentru îmbarcarea/debarcarea de călători este opţiunea exclusivă a operatorilor de transport feroviar, care solicită traseele pentru mersul de tren, inclusiv staţiile de oprire. „Staţia Băneasa nu a fost scoasă din circuitul traficului de călători. În prezent, în această staţie opresc şase trenuri, 2 trenuri InterRegio sezoniere Timişoara - Mangalia (sosire ora 4.50, plecare 4.52) şi Mangalia – Timişoara (sosire ora 00:08, plecare 00:14), precum şi 4 trenuri Regio pe distanţa Bucureşti Nord – Bucureşti Obor şi retur“, au transmis oficialii CFR SA, care au mai adăugat că CFR Călători deserveşte casele de bilete, cu tot cu personal.
„Cea mai mare parte a traficului feroviar de pasageri pentru Bucureşti este preluat de Gara de Nord, pentru Gara Băneasa neexistând cereri care să justifice opriri ale altor trenuri“, au transmis oficialii CFR Călători.
Doar 20.000 de euro investiţi în reparaţii
CFR SA a alocat fonduri în valoare de 88.000 de lei (circa 20.000 de euro) pentru lucrări de reparaţii şi întreţinere la gara Băneasa.
În acest an suma alocată pentru investiţii în calea ferată se ridică la 1,37 mld. lei (308 mil. euro). Pentru programul care include modernizarea a 16 staţii de cale ferată situate în reşedinţe de judeţ s-au alocat 89 de milioane de lei (20 mil. euro). Este vorba de finalizarea lucrărilor sau continuarea lor în staţiile Giurgiu (2011-2014), Slatina (2012-2014), Piteşti (2011-2014), Râmnicu Vâlcea (2012-2014), Reşiţa Sud (2012-2014), Sfântu Gheorghe (2011-2014), Târgu-Mureş (2014-2015), Vaslui (2011-2014), Botoşani (2012-2014), Piatra-Neamţ (2011-2014), Bistriţa (2012-2014), Zalău (2012-2014), Brăila (2011-2014) ,Călăraşi (2012-2014), Slobozia (2011-2014).
Mai mult, un alt proiect vizează informatizarea gărilor în 11 staţii de cale ferată (proiectare plus execuţie): Craiova, Caransebeş, Lugoj, Drobeta-Turnu Severin, Chiajna, Palas, Focşani, Chitila, Buciumeni, Constanţa şi Feteşti. Proiectul este finanţat din credite rambursabile şi din bugetul de stat. Suma propusă în bugetul anului 2014 este de 8,5 mil. lei (1,9 mil. euro).
De-a lungul timpului asupra căilor ferate s-au abătut mai multe reforme. Cea mai drastică a fost spargerea căilor ferate în 1998, la sfaturile Băncii Mondiale, care a condiţionat astfel finanţarea deficitului bugetar al României. La sfârşitul anului 1998, Societatea Naţională a Căilor Ferate Române era divizată de către stat în cinci companii: CFR Călători, CFR Marfă, CFR SA (infrastructură), Societatea de Servicii de Management Feroviar şi Societatea de Administrare a Activelor Feroviare. Deşi această măsură trebuia să facă mai profitabile companiile ferate, de fapt a adus pierderi uriaşe, ceea ce nu s-a întâmplat însă în Germania, Franţa sau Austria, unde căile ferate au rămas într-un holding prin care statul îşi poate realiza obiectivele strategice. Divizarea căilor ferate a încărcat sistemul cu mai mulţi manageri numiţi politic şi orientaţi mai mult spre interesul personal decât spre cel public.
Comentează despre starea sectorului feroviar românesc şi propune soluţii pentru revitalizarea acestuia pe pagina de Facebook special creată de Ziarul Financiar
