Anul acesta, guvernul, în baza proiecţiilor CNP, şi-a constituit bugetul pe o creştere de 4,1%, avans pe care economiştii nu-l contestă. Deficitele sunt sub control deocamdată, dobânzile bancare sunt la minime istorice, datoria externă rămâne sub 40%. Există o oarecare temere privind deficitul de cont curent care s-ar putea deteriora ca urmare a majorării consumului peste oferta economiei interne, dar semnale grave nu sunt. Prin urmare, motive de îngrijorare privind evoluţia economiei nu ar trebui să fie. Şi atunci de ce a scăzut în ianuarie atât de puternic încrederea analiştilor financiari în economie?
„Din cauza mediului extern. Sondajul (în baza căruia este realizat indicele de încredere – n.red.) fost efectuat în ultima săptămână din ianuarie, când veştile erau foarte proaste, atât în ceea ce priveşte situaţia din China, cât şi pieţele emergente. A scăzut puternic în primul rând «indicele de anticipaţie» (încrederea analiştilor în situaţia macroeconomică de peste un an – n.red.), ceea ce a condus la reducerea în ansamblu a «indicelui de încredere». Însă, foarte important, «indicele condiţiilor curente» este peste indicele de anticipaţie (60,7 puncte indicele condiţiilor curente şi 53,7 puncte indicele de anticipaţie – n.red.), ceea ce înseamnă că, în opinia analiştilor financiari, fundamentele macroeconomice rămân solide. Ceea ce a îngrijorat puternic în ianuarie a fost viitorul“, explică Adrian Codîrlaşu, directorul de risc de piaţă al UniCredit Bank, preşedinte al CFA România.
De altfel, în răspunsurile la întrebările în baza cărora este alcătuit indicele de încredere, 60% dintre repondenţi văd în următoarele 12 luni o înrăutăţire a condiţiilor macro globale şi 0% văd o îmbunătăţire.
Situaţia tulbure la nivelul economiei globale din luna ianuarie a provocat temeri că o nouă criză apare la orizont, caz în care economia românească ar putea fi lovită puternic, aşa cum s-a întâmplat în urmă şapte ani. Economiştii susţin însă că economia locală are acum anticorpi mai buni decât în 2009 – 2010: are un deficit de cont curent încomparabil mai mic – 1% din PIB faţă de 14% din PIB atunci, prin urmare deficitul poate fi finanţat fără mari probleme. Deficitul bugetar, chiar dacă va fi spre 3% din PIB, în 2016 este net inferior celui înregistrat înainte de începerea crizei (peste 5% din PIB în 2008). Nu în ultimul rând, pieţele au încredere în economie.
Totuşi îngrijorări rămân şi asta se vede chiar din răspunsurile analiştilor financiari din cadrul CFA România. „Indicatorul de încredere“ publicat lunar de CFA România este un sondaj realizat în rândul analiştilor financiari şi are două componente – „indicatorul condiţiilor curente“ şi „indicatorul de anticipaţie“. În toate cazurile, 100 de puncte înseamnă încredere maximă în economie, 50 înseamnă o poziţie neutră, iar zero puncte lipsa totală a încrederii.
În sondajul pentru ianuarie, indicatorul de încredere macroeconomică a înregistrat valoarea de 56,1 puncte (cea mai mică din ultimele 12 luni), în scădere cu 13,7 puncte faţă de luna anterioară. Indicatorul condiţiilor curente a fost de 60,7, valoare în scădere cu 4,3 puncte, iar indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 18,5 puncte la valoarea de 53,7 puncte, cea mai mică din ultimele 12 luni.
