Intr-un birou din nordul Bucurestiului inconjurat de casute rurale, Ahmal Agill prezinta o diagrama prin care vrea sa demonstreze ca Euro Fashion, firma sa de confectii, va pieri daca nu reuseste sa se impuna ca si brand, scrie Financial Times, intr-un supliment dedicat Romaniei.
Agill, cetatean de origine irakiana, a carui companie fabrica pulovere si bluze pentru clienti celebri ca Lacoste, C&A si Roberto Cavalli, mai pastreaza inca unele avantaje in fata concurentilor din Asia. Distantele de transport mai mici reduc costurile si permit clientilor sai sa raspunda mai prompt la schimbarile intervenite in moda europeana.
Dar asta nu va mai continua mult timp, avand in vedere ca Uniunea Europeana a eliminat cotele impuse asupra importurilor de textile provenite din tarile membre ale Organizatiei Mondiale a Comertului, din randul carora face parte si China.
"Incepand cu anul 2007, termen la care este programata aderarea Romaniei la UE, salariile vor fi prea mari. Daca nu esti bine conturat ca marca si nu ai capacitatea de a face investitii, afacerea ta va disparea", spune Agill.
Euro Fashion face eforturi sa isi promoveze brandul propriu, dar acest lucru nu este usor de realizat. Aproape toate veniturile companiei vin din afacerile cu clientii vestici care isi lipesc propriile etichete pe produse.
Acum, intreprinzatorul irakian gaseste dificila misiunea de a recruta suficienti muncitori pentru un salariu cuprins intre 200 si 250 de euro, mult peste salariul mediu din Romania: "Daca maine gasesc 100 de oameni potriviti pentru slujba, ii angajez pe toti", spune el.
Profitand in ultimii ani de avantajele fortei de munca ieftine, Romania va trebui, o data ce aceste avantaje se vor evapora, sa incerce sa pastreze in economie tinerii cu pregatire superioara. Pentru aceasta noul guvern va trebui sa munceasca mult pentru reducerea costului implicat de desfasurarea de activitati antreprenoriale in Romania. Principalele tinte, prioritatile guvernului roman trebuie sa ramana coruptia si birocratia, conchide cotidianul financiar.
Romania si-a irosit tineretea
Romania si-a irosit tineretea post-ceausista. Privatizarea a mers cu pasi domoli, coruptia a ramas nepedepsita, iar birocratia a proliferat prin labirintul legislativ, se arata intr-un alt articol din supliment. Acum Romania incearca sa recupereze timpul pierdut. Noul guvern accelereaza reformele. Obiectivul: aderarea la UE si remodelarea unei economii cu importante distorsiuni si dezechilibre.
Sub presiunile FMI si ale Bruxellesului, fostul guvern a redus deficitul bugetar pana la 1,5% din PIB, iar inflatia a scazut sub 10%. UE a declarat Romania "economie de piata functionala", iar randamentele obligatiunilor si ratele la credite au coborat semnificativ. In aceste conditii UE a decis in decembrie sa isi deschida portile pentru Romania la 1 ianuarie 2007, cu toate ca aderarea poate fi amanata daca guvernul intarzie reformele.
Dincolo de toate acestea, Romania ramane o tara saraca, unde salariul mediu net lunar nu depaseste 180 $, iar PIB/locuitor este de doar 3.090 $ pe an. Bucurestiul si alte mari orase din tara infloresc, sectorul de constructii si cel de retail inregistrand o expansiune fara precedent. Insa imaginea Romaniei rurale este mult mai sifonata si exista mai degraba perspective de inrautatire a acesteia. Intr-un sector agricol in declin muncesc aproape o treime din salariatii romani.
In 2004 investitiile straine au fost de 3 mld. euro, cea mai mare parte in urma privatizarilor. "Romania este o tara unde investitiile straine se materializeaza in primul rand in activele de stat privatizate si in sectoarele care exploateaza forta de munca ieftina" spune Gabor Hunya de la Institutul de Studii Economice Internationale din Viena. O data epuizate toate privatizarile, Romania va trebui sa atraga mai multe investitii greenfield. Daca nu reuseste acest lucru, statul ar putea intampina reale dificultati in crearea de noi locuri de munca si finantarea deficitului de cont curent.
In campania electorala, Traian Basescu a promis un razboi impotriva coruptiei si reducerea fiscalitatii. Impozitul pe profit a scazut de la 25% la 16%, dar evaziunea fiscala este atat de raspandita incat se estimeaza ca economia reala ar putea fi de doua ori mai mare decat PIB anuntat oficial. Chiar daca masurile de reducere a fiscalitatii, lupta anticoruptie si deschiderea pietei de capital se vor dovedi eficiente, guvernul mai are mult de lucru pentru a-si intari credibilitatea.
"Sper ca aceste reduceri fiscale sa nu fie inlocuite peste cateva luni. Nimeni nu poate previziona cum vor evolua lucrurile in Romania", spune Patrick Leonard, tax partner la KPMG Romania.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
