Eveniment

FMI va trimite o echipă în România să ia măsuri de relansare a pieţei muncii

Un pachet de măsuri dedicat pieţei muncii, inclus în premierăîntr-un acord cu FMI şi Comisia Europeană, va fi aplicat dintoamnă, o echipă dedicată acestui subiect urmând să ajungă înRomânia peste trei luni, a declarat Dumitru Costin, preşedinteleBlocului Naţional Sindical (BNS), după întâlnirea cu dele­gaţiaFondului.

Reprezentanţii FMI au spus că este atipic acest program, fiindvorba de faptul că boardul Fondului a cerut unei misiuni să seocupe nu numai de probleme macroeconomice, ci şi de piaţa munciidin România, care a devenit una din zonele de maximăvulnerabilitate, potrivit preşedintelui BNS. El a adăugat că esteposibilă o finanţare suplimentară din partea forurilorinternaţionale pe care România ar putea să o primească pentruaceste programe.

România nu a avut o politică prin care să crească gradul deocupare a populaţiei şi de aceea numărul de salariaţi dinstatistici a scăzut continuu, peste 700.000 de angajaţi au dispărutde pe statele de plată ale angajatorilor în mai puţin de doi ani.Soluţia pe care au avut-o la recesiune, atât mediul privat, cât şicel de public, s-a bazat pe disponibilizări.

"Estevorba de un ansamblu de măsuri coerente care să ducă la rezolvareaproblemelor de ocupare, dar şi a problemelor sociale care vizeazăcâteva categorii vulnerabile, cum sunt tinerii, persoanele care aupeste 45 de ani, persoanele cu handicap şi minorităţile", a spusCostin, citat de Mediafax.

Numărul de salariaţi cu forme legale de muncă a ajuns la 4,130milioane la finele lunii aprilie, potrivit datelor publicate deInstitutul Naţional de Statistică, existând de două ori mai puţiniangajaţi cu forme legale decât în 1990, când numărul de salariaţiera de 8,1 milioane de persoane. Dar în realitate, cei care muncescsunt mult mai mulţi, populaţia ocupată fiind de peste 9 milioane depersoane.

O altă statistică, efectuată trimestrial de INS, şi care arelevat că la finele anului trecut numărul de salariaţi era de 6,09milioane de persoane, este făcută printr-o anchetă în aproximativ30.000 de gospodării. Explicaţia pe care a dat-o Statistica pentrudiferenţa dintre cele două raportări este că în anchetele dingospodării au intrat şi angajaţii din forţele armate (260.000 de"bugetari speciali", din structurile secrete ale Ministerului deInterne, Apărare, SRI, SPP etc.), dar şi persoanele care lucreazăîn "sectorul informal sau la negru".

Codul muncii a avut parte în 2011 de cea mai importantămodificare din ultimii nouă ani, la presiunile mai mult sau maipuţin directe ale FMI, legea intrând în vigoare la începutul luniimai. Guvernul a motivat necesitatea schimbării legislaţiei munciidin nevoia de flexibilizare a pieţei muncii, solicitată deangajatori şi de investitorii străini.

Principalele schimbări aduse prin legea de modificare a Coduluimuncii vizează în mod special aspecte legate de prelungireaperioadei de probă, a contractelor temporare de muncă şi acontractelor pe perioadă determinată de timp, dar şi majorareasancţiunilor aplicate angajatorului pentru munca la negru.

Noul Cod al muncii duce la o flexibilizare a pieţei, în aşa felîncât rata de ocupare să crească măcar cu 5-6%, având în vedere că,până în 2020, România ar trebui să ajungă la o rată de ocupare de70%. România are una dintre cele mai mici rate de ocupare (raportuldintre numărul total de persoane apte de muncă şi angajaţii carelucrează legal) din Europa.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.