FMI consideră că România are nevoie de investiţii masive în anii următori şi se aşteaptă ca ascensiunea economiei să fie determinată de redresarea investiţiilor interne, alimentată de intrările de fonduri europene, în timp ce reforma companiilor de stat ar urma să consolideze creşterea economică pe termen lung.
Economia României a revenit anul trecut pe creştere, după doi ani de prăbuşire, PIB-ul urcând cu 2,5%. În condiţiile în care criza a lăsat "urme adânci" în economia românească, va fi nevoie de timp pentru revenirea creşterii potenţiale a PIB. FMI prognozează o creştere economică potenţială sub 2% până în 2014 şi o accelerare treptată până la 3,1% în 2017. Ritmurile de creştere economică de 5-6% înregistrate înaintea crizei vor fi greu de atins fără reforme majore, care să atragă investiţii şi să aducă în piaţa muncii mai multe persoane.
Fondul a revizuit estimarea pentru creşterea potenţială a PIB de la 2% la 1,4% pentru acest an şi de la 2,9% la 1,8% pentru anul următor.
Cinci riscuri importante planează asupra economiei României în viziunea Fondului: agravarea crizei din zona euro, accelerarea dezintermedierii de către grupurile bancare străine (probabilitate medie de materializare, dar cu impact ridicat), o reacţie negativă a populaţiei şi politicienilor faţă de reforme, accesarea de fonduri UE sub aşteptări (şanse ridicate de realizare) şi blocarea accesului la pieţele financiare (şanse mici de realizare şi efect mediu).
În opinia FMI, o agravare a crizei din zona euro ar avea un impact major asupra României, fiind posibile o scădere economică de 5% şi o depreciere a leului cu 15-20%.
În condiţiile în care investiţiile interne sunt limitate şi nu există mecanisme de stimulare a economisirii, România rămâne dependentă de capitalul străin şi de fondurile europene, după cum au amintit în repetate rânduri şi oficialii BNR.
Ce se întâmplă în sectorul bancar
Continuarea procesului de deteriorare a mediului din sectorul financar, incluzând creşterea creditelor neperformante şi obţinerea unor profituri slabe, ar putea determina unele bănci-mamă să-şi reducă sprijinul pe termen lung acordat subsidiarelor, lăsându-le să depindă în mai mare măsură de finanţarea locală", arată FMI.
Experţii FMI amintesc că liniile de finanţare furnizate de băncile străine subsidiarelor din România s-au redus într-o manieră ordonată şi moderată în perioada decembrie 2011 - iulie 2012, de la 20,3 mld. euro la 18,1 mld. euro, o anumită accelerare a procesului de tăiere a fondurilor fiind înregistrată în iulie.
Sistemul bancar românesc este protejat de riscul unei reduceri abrupte a finanţărilor de la băncile străine datorită faptului că aproape 70% din liniile deschise au maturităţi mai lungi de un an. Totuşi, peste 21% din liniile respective sunt pe termen de până la şase luni, potrivit FMI.
Indiferent de scadenţă, BNR a sesizat că multe linii ajunse la maturitate nu mai sunt prelungite, fenomen care a contribuit inclusiv la întreţinerea unei presiuni constante de depreciere a leului.
Cum rămâne cu reformele structurale
Sistemul de sănătate din România nu are asigurată o finanţare sustenabilă atât timp cât la fiecare persoană care contribuie la bugetul sănătăţii există una care nu plăteşte nimic, iar Guvernul va trebui să caute noi soluţii de creştere a veniturilor - de la includerea în sistem a unui număr cât mai mare de cetăţeni până la majorări de impozite, consideră experţii FMI în raportul de evaluare a problemelor economice ale României.
FMI crede că nivelul contribuţiilor pentru sănătate şi impozitul pe venit sunt scăzute în România şi avansează simulări pentru diferite variante de creştere a taxelor.
Rămâne de văzut dacă FMI va insista anul viitor pentru majorarea unor taxe şi impozite în România, în contextul în care principalele forţe politice şi-au exprimat intenţia de a încheia un nou acord cu instituţia financiară internaţională.
În ceea ce priveşte sectorul întreprinderilor de stat din România, FMI consideră că este în continuare prea mare raportat şi la situaţia din alte ţări est-europene emergente, companiile de stat controlând 53% din sectorul energetic şi 34% din sectorul de transport, iar Guvernul ar trebui să decidă care întreprinderi ar trebui să rămână în mâinile statului, apreciază FMI.
"Întreprinderile de stat joacă încă un rol important în economia românească. Există aproape 1.000 de companii de stat în România, din care la 240 statul este acţionar majoritar, iar restul sunt deţinute de autorităţile locale. Pe total, întreprinderile de stat angajează 10% din forţa de muncă şi au 9% din cifra de afaceri din economie. Rolul lor este, de asemenea, mare raportat la prezenţa companiilor de stat în alte ţări est-europene emergente."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
