ntervenţiile BNR în vederea susţinerii leului ar trebui să fie limitate la atenuarea volatilităţii cursului de schimb, este recomandarea pe care Fondul Monetar Internaţional (FMI) a făcut-o din nou băncii centrale cu ocazia celei de-a şasea evaluări a acordului stand-by de tip preventiv încheiat anul trecut cu România.
De asemenea, FMI consideră că autorităţile ar trebui să rămână vigilente şi să continue să întărească plasa de siguranţă a sectorului financiar şi stabilirea de planuri în caz de necesitate.
Încă de la evaluarea precedentă FMI a transmis BNR un semnal de descurajare a intervenţiilor valutare pentru sprijinirea leului, iar în ultimele luni a devenit vizibilă o nouă abordare prin care banca centrală a lăsat moneda naţională să se deprecieze dincolo de praguri care înainte păreau greu de imaginat.
Vineri euro s-a apropiat din nou de 4,54 lei/euro, în condiţiile în care dealerii au constatat din nou absenţa BNR de pe piaţă.
În august Banca Naţională a reacţionat la presiunile de depreciere a leului prin plafonarea sumelor împrumutate băncilor la licitaţiile repo, însă în septembrie a eliminat plafonul, iar deprecierea s-a reluat.
În rest, evaluarea FMI a punctat eternele probleme pe care nici precedentul, nici actualul program negociat cu instituţia financiară internaţională nu a reuşit să le rezolve: arieratele acumulate atât la nivel central, cât şi în zona bugetelor locale, sectorul companiilor de stat nerestructurate, eficienţa redusă a administraţiei fiscale, reforma din sănătate, energie şi transporturi. De asemenea, FMI reia estimarea de încetinire a creşterii economice, ceea ce înseamnă implicit încă un eşec al politicii economice pe care a stabilit-o împreună cu autorităţile române prin actualul acord stand-by, revigorarea creşterii fiind un obiectiv important, după ce precedentul nu a reuşit decât să împingă România în care mai dură recesiune înregistrată în regiune.
Chiar dacă noul negociator-şef pentru România Eric de Vrijer s-a arătat mai sever la prima sa misiune la Bucureşti, vorbind de "precondiţii" privind lansarea privatizării Oltchim, scumpirea gazelor, lansarea ofertei de vânzare a 5% din Transgaz şi reducerea arieratelor administraţiilor locale, autorităţile au bifat numai procedura de privatizare a Oltchim, transformată într-un circ care afectează din nou imaginea externă, şi majorarea preţului gazelor.
Totuşi, boardul FMI a aprobat vineri propunerea de a pune la dispoziţia României o tranşă de încă 513 mil. euro din împrumutul total de 3,7 mld. euro. România poate accesa în prezent 3,2 mld. euro de la FMI, însă până în prezent a preferat să se împrumute de pe piaţa externă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
