Afirmaţia vine în contextul în care acesta spune a văzut „multă îngrijorare” în spaţiul public în ceea ce priveşte situaţia financiară a României.
„Am asigurat finanţarea pentru prima parte a anului următor, vorbim de cheltuielile pentru primele 4-5 luni din 2021. Nu există nicio problemă pentru cheltuieli, mai ales pentru cheltuieli în sănătate, investiţii, salarii, pensii. Banii îi avem deja”, spune Florin Cîţu pe Facebook, cel de-al doilea birou al său după cel de la Finanţe.
Deficitul bugetar va ajunge în acest an la 9% din PIB. Idealul de redresare ar fi un 6-7% din PIB în 2021. Ministrul de finanţe îşi face singur curaj sau încearcă să liniştească pieţele, în condiţiile în care necesarul de finanţare al României este imens pentru capacitatea ei financiară. Cel puţin 135 de miliarde de lei este necesarul de finanţare (deficit plus rostogolirea împrumuturilor) în 2020 şi la fel de mare în anul ce vine. Datoria publică a României creşte înt-un ritm ameţitor (probabil cu zece puncte din PIB în acest an) şi nu aceasta este problema, ci capacitatea de rambursare – pentru că ea este extrem de redusă. Nu ar fi de mirare dacă, în anii ce vin, valoarea plăţii dobânzilor la credit ar ajunge mai mare chiar decât valoarea investiţiilor publice.
Instituţiile de credit cunosc această problemă şi, dacă până acum nu au pus presiune pe România s-a întâmplat pentru că lumea întreagă este în derivă. România are această problemă, însă: nu a acumulat în vreme de restrişte, dimpotrivă.
Acum va trebui să-şi reevalueze generozitatea cu care a cheltuit în ultimii ani banii – mulţi din împrumuturi – ceea ce va fi foarte greu. Deficitul bugetar va ajunge în acest an la 45% din PIB. Comisia Europeană, în baza datelor de anul trecut, socotea deja, încă din iarnă, că, la orizontul lui 2030, deficitul va ajunge la 90% din PIB. Pentru România, cu o situaţie curentă a veniturilor de 32% din PIB, o astfel de poveste ar fi greu de suportat. Temporizarea avansului datoriei publice devine obligatorie, dar şi nevoile sunt mari. Proiectul de buget va arăta direcţia luată de viitoarea administraţie.
„La Ministerul de Finanţe am început deja să lucrăm la bugetul pentru 2021. Este adevărat că lucrăm pe structura actualului guvern, cu 16 ministere, dar el va fi foarte uşor de ajustat în cazul în care printr-o negociere politică se va ajunge la o altă structură a guvernului“, spune ministrul român de finanţe, din biroul lui de pe Facebook, a doua lui casă.
Florin Cîţu este, deocamdată, propunerea oficială a PNL pentru poziţia de premier.
Căderea economică a României se anunţă a fi mai grea în acest an decât cea din precedenta criză. Partea bună este că această criză nu este una economică şi, pe măsură ce vaccinul va fi distribuit, iar măsurile restrictive vor fi anulate, economia îşi va reveni. Nu miraculos - miracole nu există - dar îşi va reveni. Se vede asta deja în evoluţia consumului, în evoluţia industriei care recuperează semnificativ.
Dacă lucrurile merg bine, economia va creşte cu 4-5% în 2021 şi va recupera căderea în 2022. Motive de speranţă există, deci – politicile publice trebuie să fie însă pe măsura speranţei.
