Ministerul Finanţelor are în vedere taxarea proprietarilor piscinelor şi parcărilor private, iar nivelul accizelor ar putea să fie stabilit din 2014 prin indexarea cu inflaţia, însă consultanţii apreciază că impactul bugetar nu va fi semnificativ şi atenţionează că fiscalitatea nu trebuie gândită la modul „pompieristic“, creşterea taxelor şi extinderea bazei de impozitare nefiind soluţia cea mai bună.
Ministrul bugetului Liviu Voinea a declarat la Gândul Live că Guvernul ia în calcul eliminarea excepţiilor de taxare a unor categorii de venituri - pentru a umple golul care există „în scenariul de bază“ pentru bugetul pe anul viitor între venituri şi cheltuieli - mizând şi pe o nouă modalitate de calculare a accizelor.
Una dintre „soluţiile“ găsite de Ministerul Finanţelor este ca proprietarii construcţiilor care nu fac parte din categoria clădirilor, precum parcările şi piscinele, să achite anul viitor un impozit. Impozitul va fi perceput atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice care deţin astfel de proprietăţi. Noul impozit va fi aplicat doar acelor persoane sau firme care deţin în proprietate astfel de construcţii, nu şi persoanelor fizice care achită anual o taxă primăriei pentru folosirea unui loc de parcare. Ideea impozitării piscinelor a fost avansată de către reprezentanţii Guvernului încă din toamna anului trecut.
O altă soluţie identificată pentru a aduce mai mulţi bani la buget este stabilirea nivelului accizelor, începând din 2014, prin indexarea valorilor actuale cu rata inflaţiei, renunţându-se astfel la calculul legat de cursul de schimb anunţat de BCE la 1 octombrie, care în acest an a fost sub cel din 2012, ceea ce ar fi afectat negativ încasările bugetare, potrivit Mediafax.
Schimbările fiscale pentru 2014 vin după ce în acest an Finanţele au venit cu două valuri de modificări de taxe, care trebuia teoretic să aducă un plus de venituri bugetare de 3,4 mld. lei. Însă Finanţele estimează acum pentru perioada august-decembrie 2013 o nerealizare a veniturilor bugetului general consolidat faţă de program de aproape 4 mld. lei şi a trebuit să facă o rectificare bugetară negativă.
Din cauza evoluţiei nefavorabile a încasărilor bugetare, premierul i-a cerut ministrului finanţelor să facă şi o simulare de creştere a cotei unice de la 16% la 22%, dar şi o reducere a TVA de la 24% la 22%. Ulterior, oficialii de la Finanţe au spus că au fost doar discuţii la nivel politic şi nu va fi susţinută majorarea cotei unice.
Taxe suplimentare pentru sectorul energetic, cu impact bugetar de 1 mld. lei, taxarea activităţilor agricole, accize majorate la bere şi ţigări sunt câteva dintre schimbările fiscale decise la începutul anului pentru a putea susţine reîntregirea salariilor bugetarilor şi pensiile. Cel de-al doilea val de modificări fiscale a vizat reducerea de la 24% la 9% a TVA la produsele de panificaţie din luna septembrie, impactul negativ al acesteia fiind estimat să fie compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunurile de lux.
Ce spun consultanţii fiscali despre planurile Finanţelor
Consultanţii fiscali consideră că impactul bugetar al acestor măsuri nu va fi semnificativ şi se întreabă cum se va asigura Ministerul Finanţelor că gradul de conformare va fi cel aşteptat, în condiţiile în care sursa în care se poate găsi informaţia legată de existenţa parcărilor şi piscinelor private este autorizaţia de construire.
În aceste condiţii consultanţii recomandă Finanţelor să se concentreze mai bine pe controlul eficient al marilor averi şi reducerea evaziunii fiscale şi să nu caute soluţii „pompieristice“.
„Dacă vorbim de parcările din jurul clădirilor şi piscinele private, cred că în primul rând se pune întrebarea cum te asiguri că gradul de conformare va fi cel aşteptat, având în vedere că sursa în care se poate găsi informaţia legată de existenţa lor pare a fi autorizaţia de construire, asta în situaţia în care au fost declarate. Âsta este motivul pentru care nu ştiu cum s-a făcut analiza de impact (adică cât estimez să încasez) atât timp cât informaţia cu privire la existenţa lor nu este acurată. Cu toate astea, realist vorbind, câte piscine sunt în ţara asta?“, a comentat Ramona Jurubiţă, partner, deputy head of taxation services la KPMG.
Extinderea bazei de impozitare este o idee vehiculată de toţi politicienii noştri pe parcursul ultimilor douăzeci şi ceva de ani, indiferent că au fost la putere sau în opoziţie, a spus Gabriel Sincu, executive director, tax advisory services la EY.
„Din păcate nimeni nu vrea să înţeleagă că fiscalitatea trebuie gândită în perspectivă, nu la modul pompieristic, fiind nevoie de o strategie pe termen mediu şi lung care să poată da roade la ceva vreme după implementare. Aşadar, în acest domeniu nu există soluţii minune sau baghete magice care să rezolve problemele cât ai clipi... Dacă se caută soluţii rapide pentru creşterea veniturilor bugetare, acestea nu pot fi decât majorările de cote“, a explicat Sincu.
El consideră că există două direcţii pentru majorarea bazei de impozitare.
Prima este aducerea la suprafaţă (parţial) a economiei subterane, mai exact spus reducerea evaziunii fiscale. Iar lupta împotriva evaziunii nu se face din birou prin emiterea de noi reguli şi proceduri birocratice, ci ca urmare a unei reforme profunde a aparatului de administrare fiscală. A doua direcţie (deşi ar putea să pară contradictorie scopului propus) o constituie relaxarea fiscalităţii care să conducă la creşterea gradului de conformare al contribuabililor.
O plafonare la un nivel decent a întregului sistem de contribuţii sociale dublată de schimbarea modului de aplicare a acestuia ar putea reprezenta pe termen mediu o soluţie reală care va conduce la creşterea conformării voluntare şi implicit a încasărilor, în opinia lui Sincu.
La rândul ei, Mihaela Mitroi, partener, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România, a insistat asupra necesităţii predictibilităţii în ceea ce priveşte politica fiscală, amintind că mediul de afaceri are nevoie de stabilitate şi predictibilitate.
„Facilităţile au fost reduse treptat în ultimii ani, astfel încât în acest moment ele sunt nesemnificative ca impact bugetar şi de aceea nu cred că ar trebui să reprezinte o miză în reformarea sistemului fiscal. În susţinerea celor afirmate, reamintesc că au fos reintroduse de curând accizele pentru anumite bunuri aşa numite de lux (ex. yahturi, blănuri, bijuterii) - numai că deja s-a dovedit că impactul bugetar este nesemnificativ în sensul că eliminarea scutirilor de la taxare de care beneficiau bunurile respective nu a adus nici un impact semificativ pe buget pentru simplul motiv că nu se trazacţionează semnificativ astfel de bunuri“, a afirmat Alina Timofti, partner NNDKP Consultanţă Fiscală.
Ea a amintit că slaba colectare a veniturilor la bugetul de stat - probleme care constituie baza tuturor discuţiilor referitoare la mărirea taxelor sau alternativ a bazei de impunere - îşi au originea într-o metodologie slabă de control. Altfel, nu ar trebui să se vorbească atât de extinderea bazei de control, cât de efectuarea corespunzătoare a controalelor în practică.
„Când ne referim la metodologii de control ar trebui să avem în minte de la proceduri moderne şi eficiente de audit (de ex prin sondaj sau proceduri de control electronic), până la stabilirea unor tematici unitare de control pe diverse industrii, training adecvat livrat inspectorilor care merg pe teren şi o infrastructură informatică adecvată care să susţină întreg sistemul. Din păcate aproape toate aceste componente ale unui sistem fiscal modern suferă în România“.
Dacă s-ar face statistici serioase referitor la industriile auditate, foarte probabil că s-ar constata că există industrii întregi sau problematici întregi de care Fiscul nu s-a atins niciodată şi industrii care sunt ultraverificate. Pe principiul de la contribuabilii cinstiţi este mai simplu de luat!, a spus Timofti.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
